În ultimii cinci ani, diferenţele de salarizare s-au adâncit semnificativ în multe state, în special în Cipru, Italia, Portugalia şi Irlanda.

Decalajul general de salarizare în cazul migranţilor nu poate fi explicat prin diferenţe în educaţie, competenţe sau experienţă, şi este cauzat probabil de discriminarea "adânc înrădăcinată", potrivit raportului instituţiei cu sediul la Geneva.

Se estimează că pe plan global sunt 164 de milioane de muncitori migranţi, mulţi lucrând în agricultură, pescuit, silvicultură, mine, industria prelucrătoare, construcţii, menaj şi asistenţa la domiciliu.

"Ei joacă un rol fundamental în multe economii. Ei nu pot consideraţi de categoria a doua", a afirmat Michelle Leighton, directorul în cadrul OIM, potrivit Agerpres.

Raportul analizează datele din 49 de ţări care găzduiesc aproape jumătate din migranţii internaţionali.

Cel mai semnificativ decalaj de salarizare, de 42%, este în Cipru, urmat de Slovenia (33%), Costa Rica, Italia şi Iordania (aproximativ 30%). Nivelul mediu în cele 33 de ţări cu venituri ridicate analizate era de aproape 13%.

"Rezolvarea problemelor legate de discriminare şi prejudecăţi care sunt adânc înrădăcinate la locul de muncă şi în societatea noastră este mai importantă ca oricând. Eliminarea decalajului de salarizare în cazul migranţilor nu este doar o problemă de justiţie socială, ci şi reducere a inegalităţilor între femei şi bărbaţi şi de reducere a sărăciei", a afirmat Michelle Leighton.

Oficialul a cerut guvernelor să introducă salarii minime adecvate şi să extindă protecţia socială angajaţilor din sectorul informal.

Datele au fost colectate înainte de pandemie, dar Organizaţia Internaţională a Muncii precizează că recentele cercetări din Mexic şi SUA sugerează că actuala criză va spori decalajul de salarizare în cazul migranţilor.

Este mult mai probabil ca migranţii din ţările cu venituri ridicate să lucreze în condiţii precare, 27% având contracte de muncă temporare şi 15% lucrând part-time. De asemenea, decalajul de salarizare în angajaţii bărbaţi care sunt cetăţeni ai statelor cu venituri ridicate şi migranţii femei este estimat la aproape 21%, potrivit raportului instituţiei cu sediul la Geneva.

O altă problemă o reprezintă lipsa unui sistem adecvat pentru recunoaşterea calificărilor din alte state, fiind mai multe şanse ca migranţii să ocupe locuri de muncă care nu sunt în concordanţă cu educaţia şi competenţele lor, apreciază Organizaţia Internaţională a Muncii.