Europenii din Vest descoperă munca la câmp, după ce imigranții au fost goniți de coronavirus în țările de origine. "Este foarte greu în prima zi, apoi te obişnuieşti cu durerea"
Agricultura, munca in strainatate
Înaintea crizei coronavirusului, Kerstin era studentă la agronomie, iar Jan lucra în comerţul angro cu alimente, însă de câteva săptămâni cei doi au început să lucreze la câmp pentru a compensa lipsa de muncitori străini.
Închiderea frontierelor în interiorul Europei a lipsit industria agricolă de o mare parte din mâna de lucru necesară în timpul primăverii şi verii.
În aceste condiţii, Guvernul de la Viena a făcut un apel către populaţie să vină în ajutorul fermierilor şi, la fel ca şi în alte ţări precum Italia, Germania, Marea Britanie sau Franţa, a fost pusă la punct o platformă de recrutare pentru a evita ca sectorul agricol să fie paralizat, scrie AFP, preluată de Agerpres.
Iniţiativa a permis familiei Schreiber, care cultivă seminţe de legume şi plante aromatice la Steinebrunn, nordul Austriei, să evite dezastrul.
Citește și: Italia cheamă românii din nou la lucru. Cum vor putea merge lucrătorii sezonieri la muncă în agricultură
"Eram într-o situaţie de criză", explică Gabriela, care împreună cu soţul său se ocupă de această exploataţie familială amplasată în apropierea frontierei cu Cehia, de unde cuplul recrutează în mod normal muncitori sezonieri.
În această primăvară, muncitorii sezonieri vor fi înlocuiţi de Kerstin Krückl, 23 de ani, şi Jan Simka, 43 de ani. Prima este studentă la agronomie la Viena, iar al doilea este angajat la un angrosist alimentar şi ambii s-au înscris pe site-ul de recrutare pus la punct de guvern.
Măsurile de carantină introduse la mijlocul lunii martie au redus activitatea la firma la care lucra, iar a-i ajuta pe fermieri este "o modalitate utilă de petrecere a timpului" a explicat Jan Simka, fără a ascunde însă faptul că munca la câmp este mai monotonă şi mai grea decât se aştepta.
"Este foarte greu în prima zi, apoi te obişnuieşti cu durerea", confirmă şi Kerstin Krückl, care este în picioare de la 8.00 dimineaţa şi până seara.
Munca în agricultură este una din cele mai slab remunerate de pe piaţa muncii din Austria: salariul minim este de 1.500 de euro brut pentru angajaţii din agricultură. Însă Ministerul Agriculturii a precizat că în cadrul schemei temporare de muncă la câmp, fiecare exploataţie este liberă să stabilească o remuneraţie mai mare.
Un număr de aproximativ 20.000 de candidaţi au răspuns la apelul formulat de Ministerul Agriculturii din Austria, care s-a finalizat prin selecţia unui prim grup de 2.000 de ţărani ucenici. Aceştia au fost sau urmează să fie trimişi la una din cele 450 de ferme din Austria care caută un număr toal de 4.000 de muncitori.
"Printre candidaţi am bucătari, ospătăriţe şi studenţi. Chiar şi un tâmplar din Viena pe care îl voi angaja", a mărturisit recent Werner Magoschitz,un producător de sparanghel din apropiere de Viena Werner. Însă acest explică faptul că ecuaţia financiară este una complicată. "Un intermediar mi-a pus la dispoziţie personal care lucrează cu 23,60 de euro pe oră, faţă de 13 euro pe oră cât este salariul minim. Pentru produsul nostru acest lucru nu este posibil, mai bine nu mai recoltez sparanghelul", spune Magoschitz.
Ministrul Afacerilor Europene de la Viena, Caroline Edtstadler, a anunțat, recent, că Austria a decis să introducă un tren de noapte care, săptămânal, începând cu data de 2 mai, va aduce muncitori din România care să asigure servicii de îngrijire pentru bătrâni.
Sistemul de îngrijire medicală din Austria este puternic dependent de mâna de lucru din Europa de Est, iar autorităţile de la Viena au deschis graniţele pentru muncitorii care fac naveta pe distanţe mici din ţările vecine Slovacia, Cehia, Ungaria şi Slovenia. Cu toate acestea, România este principala ţară de unde provin muncitori care lucrează în sistemul de îngrijire din Austria.
În loc să îi transporte cu avionul, Austria a decis să introducă un tren de noapte care, săptămânal, începând cu 2 mai, va aduce muncitori din România. Trenul poate transporta mai mulţi oameni într-o singură călătorie decât un avion, iar călătorii cu trenul pot păstra şi distanţa socială necesară.
Cursa directă cu trenul de noapte între Timişoara şi Viena va începe cu un tren pe săptămână, dar ar putea fi extinsă la trei trenuri pe săptămână, se mai arată în comunicatul Ministerul austriac al Afacerilor Europene.
Pe acelasi subiect: