Experimentul derulat la un camin de batrani arata ca pentru a scurta programul zilnic de lucru, de la opt la sase ore, al celor 68 de asistente care lucreaza la acest camin, municipalitatea a fost nevoita sa angajeze alte 17 persoane, ceea ce a insemnat un cost suplimentar de 12 milioane de coroane (2,2 milioane de dolari).

Studiul arata totusi ca angajatii au fost mai sanatosi, ceea ce a redus absentele din motive medicale, iar ingrijirea acordata pacientilor s-a imbunatatit, dar, cu toate acestea, municipalitatea din Göteborg nu va face din ziua de lucru de sase ore un program permanent.

"In mod clar apar costuri mai mari. Este mult prea scump sa introduci la nivel general un program de lucru mai scurt intr-un interval de timp rezonabil", a declarat Daniel Bernmar, un politician local responsabil de programele de asistenta care vizeaza persoanele in varsta.

Experimentul din Göteborg este doar ultimul dintr-o serie de programe pilot vizand scurtarea programului de lucru derulate in Suedia, tara considerata reprezentativa pentru sintagma "statul bunastarii" (welfare state). Desi datele istorice arata ca lungimea medie a unei zile de lucru a scazut in Suedia in ultimul secol, in prezent nu exista planuri pentru a introduce la nivel national o zi de lucru de sase ore.

Cu toate acestea, Daniel Bernmar a declarat ca ar dori sa fie efectuate mai multe studii cu privire la beneficiile pe termen lung pentru societate care ar aparea in urma scurtarii zilei de lucru. Un argument pro este ca un program de lucru mai scurt ar permite prelungirea duratei vietii profesionale.