Dupa 4 ani de la aderare, noua dintre ele inca pastreaza restictiile, iar tari precum Marea Britanie, Germania sau Olanda intentioneaza, si in acest caz, sa restrictioneze accesul pe piata muncii pana in 2014.

Intrarea unui stat in UE presupune, automat, si libera circulatie in scopul angajarii, politica incurajata chiar de oficialii de la Bruxelles, pe o piata a muncii comuna celor 27 de state membre.

Dar desi la Bruxelles se sustine acest lucru, fiecare stat membru are dreptul, in cazul tarilor nou intrate in Uniune, sa restrictioneze, pe o perioada de maximum sapte ani, accesul muncitorilor pe piata nationala a muncii.

Iar in cazul Romaniei si Bulgariei, lucrurile au fost dure la inceput, cand mai mult de jumatate dintre tarile membre au impus restrictii, noua dintre acestea mentinandu-le si dupa patru ani de la aderare.

Si daca in cazul statelor care au aderat in 2004, restrictiile vor fi ridicate complet de la 1 mai, pentru muncitorii romani si bulgari lucrurile par sa se inrautateasca, in conditiile in care tari precum Olanda se gandesc sa impuna chiar masuri mai drastrice de intrare pe piata muncii.

De ce nu putem munci liber pe tot teritoriul UE?

Odata cu extinderea masiva a UE, cu zece tari in 2004 si inca doua in 2007, vechile state membre s-au temut de un aflux mare de lucratori din estul Europei, care vor destabiliza pietele interne, fiind o mana de lucru ieftina.

In consecinta, tratatul de aderare negociat de fiecare tara in parte ofera posibilitatea impunerii de restrictii pentru o perioada de maximum sapte ani de la data intrarii in UE.

Iar daca in primii ani de la intarea Romaniei si Bulgariei in blocul comunitar unele tari au liberalizat accesul la munca, declansarea crizei economice globale in 2008 a facut ca marile economii ale Europei, care creeaza si cele mai multe locuri de munca, sa fie reticente la deschiderea pietei muncii, in conditiile in care si ele se confruntau cu un val de someri pe plan intern.

Astfel, principalele tari tinta pentru romanii care vor sa muncesac in strainatate, Germania, Franta si Marea Britanie, raman inca inchise lucratorilor din ultimele state intrate in UE.

Acest lucru nu inseamna ca romanii nu se pot angaja in aceste state, dar accesul este mai dificl si se face doar pentru anumite meserii, in functie de cerintele de pe piata, si doar in baza unui permis de munca.

Statele in care muncitorii romani mai au nevoie de permsi de munca pentru a se angaja sunt Austria, Belgia, Franta, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea Britanie si Olanda. Si Italia mai mentine restrictii pentru romani, dar cu un regim mult mai lejer decat in celelalte state.

Germania devine mai maleabila, Olanda, mai dura

Pe fondul unui deficit acut de muncitori, ca urmare a relansarii economice, autoritatile de la Berlin iau in calcul atragerea de tineri specialisti din statele Europei de Est, prin relaxarea conditiilor de angajare.

Lipsa fortei de munca autohtone a devenit o problema serioasa la Berlin, in conditiile in care presa germana scria recent ca Guvernul condus de Angela Merkel intentioneaza sa lanseze o campanie de angajare a tinerilor europeni din tari aflate in criza, pentru a preveni un deficit al fortei de munca.

Germania este a doua destinatie in care romanii vor sa plece la munca in strainatate, dupa Marea Britanie. Si chiar daca guvernul de la Berlin a mentinut restrictiile pe piata muncii pentru romani si bulgari, anul trecut aproximativ 100.000 de romani au lucrat in Germania, in baza contractelor pentru lucratori sesonieri.

Si pentru anul in curs, Germania a aprobat un contingent de 150.000 de locuri de munca sezoniere, care ar putea fi ocupate de lucratorii romani.

Olanda, in schimb, a anuntat recent ca vrea sa limiteze fenomenul imigratiei, inasprind astfel conditiile de intrare in tara a cetatenilor din tarile extracomunitare. In aceeasi categorie au fost introdusi, insa, si romanii si bulgarii, desi cele doua tari sunt membre UE din 2007.