Ministrul Dezvoltării regionale, Bambang Brodjonegoro, a spus că preşedintele Joko Widodo a ales să mute capitala după o "decizie importantă". 

Noua locaţie este încă necunoscută. Mass-media locale au anunţat că Palangkaraya, pe insula Borneo, ar putea fi una dintre candidate.

Jakarta, care este locuită de 10 milioane de persoane, este unul dintre cele mai aglomerate oraşe din lume.

Anunţul a venit după ce Widodo a câştigat, potrivit sondajelor, alegerile prezindenţiale pe 17 aprilie, rezultatele oficiale fiind anunţat pe 22 mai.

"Jakarta nu reuşeşte să îndeplinească cu succes două sarcini, să fie centrul politic şi financiar al ţării", a declarat preşedintele, scrie cotidianul Kompas, potrivit News.ro.

În 2016, un sondaj a indicat că metropola are cel mai aglomerat trafic din lume. Miniştri sunt nevoiţi să fie escortaţi de Poliţie pentru a putea ajunge la întâlniri la timp.

Jakarta are o populaţie de circa 10 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 661 kilometri pătraţi.

Jakarta ar putea dispărea până în 2050

Pe lângă supraaglomerare, Jakarta este și metropola care se scufundă cel mai rapid din lume. Dacă nu se iau măsuri, cercetătorii susțin că orașul ar putea fi în totalitate sub ape, până în 2050. Orașul stă pe un teren mlăștinos, scăldat de apele Mării Java, și este străbătut de nu mai puțin de 13 râuri.

Așadar, nu este o surpriză că Jakarta este din ce în ce mai des inundată, iar experții se tem că ce e mai rău abia urmează. Dar nu este vorba numai de inundațiile care îneacă din ce în ce mai des pământul, ci de faptul că orașul dispare sub apă, la propriu.

Citește și: Locuri care dispar de pe Terra. Țara care își strămută întreaga populație, din cauza încălzirii globale

“Posibilitatea ca Jakarta să se scufunde nu este o glumă. Dacă analizăm măsurătorile făcute până acum și viteza cu care apa înaintează spre uscat, până în 2050, 95% din nordul orașului va fi scufundat”, spunea anul trecut Heri Andreas, care a studiat miscările pământului în ultimii 20 de ani, la Institutul de Tehnologie din Bandung.

Inevitabilul deja a început: nodul Jakartei s-a scufundat cu 2,5 centimetri în 10 ani și continuă să se scufunde chiar și cu 25 de centrimetri în unele zone, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de media la nivel mondial pentru orașele de coastă.

Analizele experților arată că Jakarta se scufundă, în medie, cu 15 centrimetri anual, iar aproape jumătate din oraș se află deja sub nivelul mării.

Impactul s-a văzut imediat în nordul Jakartei. În cartierul Muara Baru, o întreagă clădire de birouri este acum abandonată. În trecut era sediul unei companii de pescuit, dar în prezent doar terasa de la primul etaj mai este funcțională.

Și nu este singurul exemplu. Oamenii din zonă încearcă să scoată apa din clădiri și să le folosească, dar de cele mai multe ori munca lor este în zadar.

Nordul Jakartei a fost port din timpuri străvechi, iar în prezent este unul dintre cele mai aglomerate porturi ale Indoneziei. Localizarea sa strategică, acolo unde râul Ciliwung se varsă în Marea Java, a fost motivul pentru care coloniștii olandezi au ales să transforme zona într-unul dintre cele mai mari huburi maritime din secolul al 17-lea.

Astazi, mai mult de 1,8 milioane de oameni locuiesc în regiune, un mix de pescari săraci și chinezi indonezieni bogați, și toți deopotrivă sunt afectați de inundații și de scufundarea orașului.

Rezidenții care și-au luat case pe plajă, cu vedere la mare, nu văd acum decât un dig gri, construit în încercarea de a ține apa la distanță de oraș. Digul a fost, însă, reconstruit de câteva ori, în condițiile în care fluxul crește cu 5 centimetri în fiecare an.

Acest lucru nu ține însă dezvoltatorii imobiliari departe de zona costieră. Tot mai multe locuințe de lux se ridică pe orizontul Jakartei de Nord, în ciuda riscurilor. Autoritățile spun că au interzis construcțiile în zonă, dar “atâta vreme cât va exista cerere, dezvoltarea imobiliară va continua”, spun acestea.

Și restul Jakartei se scufundă, chiar dacă într-un ritm mai lent, de la 15 cm pe an, în vestul orașului, la 1 cm pe an, în centru și în estul capitalei.

Orașele de coastă din toată lumea sunt afectate de creșterea nivelului mării, din cauza schimbărilor climatice. Pe măsură ce volumul de apă din mări și oceane crește din cauza temperaturilor extreme, care topesc gheața de la poli, este o chestiune de timp până când toate orașele aflate pe malul mărilor vor fi cuprinse de apă.