Preturile in zona euro au scazut cu 0,2%, in decembrie, potrivit Eurostat, rata inflatiei situandu-se astfel la -0,2%, cel mai scazut nivel din septembrie 2009. Economistii chestionati de Bloomberg anticipau o scadere de 0,1% a preturilor.

Potrivit Eurostat, aceasta reducere a fost, in principal, cauzata de scaderea preturilor la energie (-6,3% in decembrie, comparativ cu -2,6%, in noiembrie), ca urmare a prabusirii pretului petrolului.

Preturile la alimente, alcool si tigari, precum si cele ale produselor industriale au ramas aceleasi, in comparatie cu luna noiembrie. Singura crestere de preturi, cu 1,2%, s-a inregistrat la servicii.

Biroul de statistica din Germania anunta, zilele trecute, ca inflatia anuala din cea mai mare economie a continentului a incetinit puternic in decembrie, la doar 0,1%, de la 0,5% in noiembrie, cifre care anticipau  probabilitatea ca preturile de consum din zona euro sa fi scazut luna trecuta, prima oara in ultimii cinci ani.

Datele vin dupa scaderi semnificative de preturi in Spania si Cipru si sustin asteptarile ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa lanseze achizitii mari de obligatiuni guvernamentale, cel mai devreme pe 22 ianuarie, pentru a evita intrarea in deflatie.

Pretul petrolului Brent a continuat sa coboare si miercuri, situandu-se sub pragul psihologic de 50 de dolari pe baril, pentru prima oara din mai 2009 pana in prezent, pe fondul speculatiilor potrivit carora rezervele de petrol ale Statelor Unite au crescut si al ingrijorarilor privind surplusul de petrol de pe piata, relateaza Bloomberg.

Pretul petrolului Brent cu livrare in februarie a scazut pana la 49,92 de dolari pe barili la Londra. Contractele futures au coborat cu pana la 2,3%, marcand a cincea zi in care cotatia petrolului Brent se afla in scadere. De asemenea, pretul petrolului West Texas Intermediate cu livrare in februarie a coborat cu pana la 1,8% miercuri, la 47,09 dolari, pe bursa de la New York.

Rezervele de petrol ale Statelor Unite au crescut cu aproximativ 700.000 de barili, la 386,2 milioane de barili in saptamana incheiata in 2 ianuarie, potrivit estimarilor analistilor consultati de Bloomberg.

Masurile BCE pentru limitarea efectelor deflatiei

Presedintele BCE Mario Draghi a afirmat saptamana trecuta, intr-un interviu, ca riscul unui declin prelungit al preturilor, cunoscut sub numele de deflatie, este limitat, dar nu poate fi exclus. El a sugerat ca si inflatia prea scazuta poate avea un efect daunator economiei si ca iar BCE trebuie sa actioneze impotriva acestui risc.

"Riscul ca BCE sa nu isi indeplineasca mandatul de mentinere a stabilitatii preturilor este mai mare fata de acum sase luni. Pregatim tehnic modificarea marimii, vitezei si compozitiei masurilor, la inceputul lui 2015, daca va fi necesar, pentru a reactiona la o lunga perioada de inflatie scazuta. Exista unanimitate in aceasta privinta la nivelul consiliului guvernatorilor", a afirmat Draghi intr-un interviu acordat publicatiei germane Handelsblatt, relateaza Bloomberg.

Membrii consiliului sunt de acord in principiu, dar discutiile legate de necesitatea unor noi masuri de stimulare in acest moment au redeschis divergentele in interiorul consiliul guvernatorilor format acum din 25 de membri, dupa adoptarea euro de catre Lituania, la 1 ianuarie.

Cu inflatia care ar putea deveni negativa in acest an, unii membri au avertizat ca exista pericolul intrarii pe o spirala a deflatiei, in timp ce altii vor sa lase ca masurile deja convenite sa isi faca efectul.

Seful BCE a adaugat ca achizitiile de obligatiuni guvernamentale se afla printre intrumentele care ar putea fi utilizate de institutie pentru a-si indeplini mandatul de mentinere a stabilitatii preturilor, dar finantarea statelor, interzisa de Tratatul UE, trebuie evitata.

Tiparirea de bani pentru achizitia de obligatiuni guvernamentale, operatiune cunoscuta sub numele de relaxare cantitativa, este vazuta ca unul dintre ultimele instrumente aflate la dispozitia BCE pentru revigorarea inflatiei, in conditiile in care dobanda de politica monetara este de numai 0,05%, iar neincrederea privind efectul masurilor deja adoptate de institutie este in crestere.

Inflatia din zona euro este de numai 0,3%, cu mult sub tinta BCE de aproape 2%, provocand temeri ca asteptarile de preturi mici ar putea afecta salariile si investitiile, respectiv perspectivele de crestere economica.
In pofida tuturor problemelor, Draghi exclude posibilitatea destramarii zonei euro.