"Principalul vinovat pentru gropi este transportul greu", spune Radu Berceanu, ministrul transporturilor.

Totusi, gerul, transporturile grele si sarea, adica vinovatii de serviciu, nu pot fi facuti intotdeauna responsabili. Daca luam spre exemplu DN1, la Pasajul Baneasa ne dam seama ca pe aici nu trec camioane, nu se da cu sare, iar zapada este permanent curatata. Asadar, cum apar gaurile din asfalt?

Dupa normele drumarilor, asfaltarea are reguli clare. Reteta este aprobata de laborator, dupa care e trimisa la fabrica. Aici se produce mixtura asfaltica si se livreaza la o temperatura de peste 150 de grade Celsius. Camionul trebuie sa ajunga pe santier, iar asfaltul sa fie asternut la peste 130 de grade. Din acest moment, soseaua ar urma sa reziste cel putin 4 ani fara gropi.

La noi, metoda a fost perfectionata pentru profit si nu pentru calitate. Din reteta dispare tocmai bitumul de calitate. Camioanele intarzie in trafic pana la santier, iar asfaltul nu este turnat la temperatura optima, asa ca nu se mai asterne bine. Dupa cateva ploi si o ninsoare, primele gauri apar. O confirma specialistii in constructii.

"La noi vine reteta buna, dar de unde sa stiu eu ce este in celelalte sute de vagoane de bitum", spune Mihai Dicu, decanul Facultatii de Drumuri.

''Criteriul de adjudecare al licitatiilor este pretul cel mai mic. Lucrarile sunt in garantie si vor fi reparate. O sa verificam retetele", promite Florin Dascalu, director intretinere drumuri nationale.

In final, toata metoda are un scop clar. Soselele sunt reasfaltate dupa primii 2 ani de garantie. Din nou si din nou... Pe bani. Repararea unei singure de gropi costa cateva zeci de lei. Pe durata ei de viata mult prea lunga face pagube de mii de ori mai mari.