"In luna iunie, adica luna aceasta, dam drumul si la Bucuresti - Brasov. Avem schema de finantare, avem tot ce ne trebuie ca sa incepem lucrarile la Bucuresti - Brasov. Incepem si lucrarile la bucatica aia de intrare in Bucuresti", a spus Rus, la Digi 24, transmite Agerpres.

Lucrarile se vor desfasura "pe bucati", pentru ca sunt tronsoane pentru care studiile de fezabilitate nu mai corespund.

"Vor fi bucati. Avem un studiu de fezabilitate pe Bucuresti - Brasov, dar pentru Comarnic-Brasov. Din cele cinci tronsoane, sunt trei pentru care studiile de fezabilitate pe care le avem nu corespund. Deciacolo trebuie facute alte studii geo, dar in rest pe celelalte bucati putem pleca de la acel studiu din bani de la buget in acest an, pentru ca avem banii aceia alocati, si, atunci, la capatul acesta de Bucuresti, de 3 virgula kilometri de autostrada incepem lucrarile. Ploiesti - Comarnic: avem 4 benzi, il lasam pentru 2020, la primul tronson de la Comarnic incepem lucrarile si ultimul tronson de la Brasov incoace si, in paralel cu acest lucru, pe cele trei tronsoane de munte ne trebuie studii geo si atunci incepem, practic, toata aceasta lucrare, in paralel cu Centura de la Comarnic, unde ne apropiem de finalizat cu toate aranjamentele necesare, cu Centura de la Busteni, cu intrarea in Sinaia dinspre Predeal, unde se face a treia banda, un sens giratoriu, regularizam acolo, si Valea Doftanei, cel de-al treilea drum national intre Campina si Sacele, deci intre DN1 si DN1 A cel prin Cheia pe Valea Doftanei se mai naste inca un drum national tot cu doua benzi. Atunci, vom avea sase benzi incepand de anul viitor la sfarsitul sau, cu care ne rezolvam problema in urmatorii 3-4 ani, pana se termina autostrada", a explicat ministrul Transporturilor. 

Conform site-ului CNADNR, sectorul de autostrada Bucuresti - Brasov are o lungime de 173 de kilometri.

Contractul pentru autostrada Pitesti - Sibiu se va semna vineri

"Vineri, poimaine, cred ca se va putea semna contractul si dupa aceea urmeaza un montaj financiar pe treaba aceasta, dupa ce dureaza un an de zile studii geo etc., etapizarea lucrarilor pe tronsoane, astfel incat sa incepem din multe puncte simultan. S-ar putea ca sa incepem partea in care nu avem nevoie de atatea studii geo. Este o portiune de la Sibiu spre munte si de la Pitesti spre munte in care am putea incepe mai repede lucrarile decat in interiorul defileului sau chiar in interiorul strict montan. Dar acolo mai avem de lucru. Vineri se semneaza contractul si consideram problema incheiata ca, odata inceputa, cineva o va si termina. Ca noi, ca urmatorii...", a spus Rus. 

Intrebat cand a devenit o prioritate pentru autoritatile de resort aceasta autostrada, ministrul Rus a raspuns ca "tot timpul" si a explicat ca, desi la primele evaluari, Pitesti - Sibiu s-a calificat pentru drum expres, cu exproprieri la nivel de autostrada, Comisia Europeana a solicitat un punctaj mai mare pentru intreaga retea TEN-T. 

Finantarea lucrarilor la aceasta autostrada va fi din fonduri europene, din bugetul de stat si din fonduri BEI/BERD. 

"Finantarea este europeana. Noi am facut un montaj financiar ca sa putem utiliza langa bani europeni...Deci, sunt bani europeni, sunt bani de la bugetul statului, cofinantare la acei bani europeni, dupa care sunt alocati 7 miliarde de euro din bugetul statului - atat spatiu fiscal am gasit noi, pentru 7 miliarde - pe care sa ii utilizam - nu bani fizici, ci bani de BEI, BERD, astfel ca de la structurarea fiecarui proiect sa am asociat BEI si BERD, ca atunci nu gresesti niciodata, pentru ca ei opereaza cu regulile Comisiei. Negocierile sunt in desfasurare in acest moment. Si, la un moment dat, cand ai facturi suficiente, poti sa o treci toata pe bani europeni. Ai mai multi bani europeni la un moment dat, muti acolo. Nu ai, lasi pe BEI/BERD. Ne trebuie un montaj financiar", a precizat ministrul. 

In context, Ioan Rus a explicat ca autoritatile romane de resort au construit un mini-plan Juncker pentru finantarea autostrazilor.

"Am facut un mini-plan Juncker. Din 10 miliarde de euro sa rostogolesc si eu si sa fac 30, ca Juncker spune ca din 20 face 300. Am facut si noi un astfel de montaj, astfel incat sa utilizam toate resursele posibile existente in piata, inclusiv partea aia de public - privat, daca va fi sa fie'', a adaugat el. 

Pe de alta parte, intrebat daca exista vreo garantie ca lucrurile vor merge mai departe asa cum au fost planuite in cazul in care el va pleca de la minister, Ioan Rus a raspuns: "Niciuna, in afara structurii Master Planului'', care, odata aprobat, nu mai poate fi modificat decat cu acordul CE.

"E greu de modificat acel document. In rest, montajele acestea le-am conceput si au nu numai valenta economica ci si valente sociale masive. Asta am explicat si saptamana trecuta si am si reusit sa grabesc in discutia cu comisarii europeni, in special cu cel pentru transporturi, deci ne intereseaza sa grabim toate aceste procese pentru ca Romania are 3 milioane de oameni din forta activa in acest moment in Occident. Din care, vreun milion sunt fierari betonisti, zidari etc, lucreaza in constructie, autostrazi prin Europa. Au poate 1.500 de euro salariu. De 700 de euro vin acasa jumatate din ei. In Portugalia, cand s-a dat drumul la acest Master Plan, s-au intors vreo 700.000 de portughezi din toata Europa, care faceau acelasi lucru ca si noi. S-au intors acasa si au contribuit la acea infrastructura rutiera, feroviara, navala, aeriana, ca acelasi lucru l-au facut si ei", a mai spus Rus.