Practic, Executivul a stabilit ca angajaţii din sistemul de învăţământ care au câştigat în instanţă plata unor drepturi salariale, dar pe care le-au primit cu întârziere, să primească dobânzi remuneratorii şi nu dobânda penalizatoare aşa cum prevăd hotărârile instanţelor naţionale, în baza celor trei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Potrivit FSLI, diferenţa între dobânda remuneratorie, pe care vrea să o acorde Executivul, şi cea penalizatoare, stabilită de către instanţele judecătoreşti, este de 4% ca valoare, nesemnificativă din punct de vedere al economiilor la buget.

"Decizia Guvernului României prin care modifică tipul de dobândă pe care ar trebui să o primească angajaţii din Educaţie, deşi există hotărâri judecătoreşti definitive, reprezintă o încălcare a principiului separaţiei puterilor în stat, garantat de Constituţia României. Dacă acest lucru nu va fi analizat de Curtea Constituţională a României care să ia o decizie în privinţa constituţionalităţii articolului XII din Ordonanţa de urgenţă 25/2018, se va ajunge la un precedent periculos. Gândiţi-vă ce rol ar mai avea instanţele de judecată, dacă Guvernul acestei ţări ar emite acte normative prin care să anuleze hotărâri date de acestea. De ce am mai avea separaţia puterilor în stat, dacă, în definitiv, cel care stabileşte este Executivul, în funcţie de interesele politice? Sper că Avocatul Poporului va sesiza Curtea Constituţională cu privire la această problemă extrem de gravă", a declarat preşedintele FSLI, Simion Hăncescu.

FSLI a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XII din O.U.G. nr. 25/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prin care Guvernul României încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.

De asemenea, sindicaliştii s-au adresat preşedintelui României, Klaus Iohannis, şi Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ca, în baza legii, să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la conflictul juridic declanşat de Executiv, de natură constituţională, dintre Guvernul României, reprezentat de către premier, şi autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instanţele naţionale.