Sondajul de opinie a fost realizat şi în Bulgaria, cu ocazia împlinirii a unui deceniu de apartenenţă la UE.

"Este un sondaj de opinie pe care l-am realizat împreună cu reprezentaţia din Bulgaria, pentru că cele două ţări au împloinit la 1 ianuarie 2017 10 ani de când sunt state membre ale Uniunii Europene şi am vrut să vedem cum percep acest lucru cetăţenii celor două ţări”, a spus Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, potrivit News.ro.

Angela Cristea a menţionat trei mesaje cheie ale acestor rezultate, primul dintre acestea fiind că românii devin cetăţeni europeni activi.

„Românii devin cetăţeni europeni activi şi sunt de părere că opinia lor începe să fie auzită la Bruxelles. În al doilea rând, dacă ne uităm la dezbaterea cea mai fierbinte de pe agenda UE, cea privind viitoarea arhitectură a UE cu 27 de state membre, vedem o aliniere perfectă a dorinţelor românilor cu cele ale Comisiei Europene, aşa cum au fost exprimate de prşedintele Juncker în luna septembrie, respectiv o preferinţă clară pentru scenarul 6 privind viitorul UE, «unitate pentru toţi»”, a mai spus şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

„Dacă ne gândim la programul de lucru pe următorii 2 ani al Comisiei Europene, care poartă acum denumirea «Drumul către Sibiu» - pentru că în prima parta a anului 2019 România va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene şi primul summit al UE după ieşirea Marii Britanii va avea loc la Sibiu - ce vedem este că pentru români principalele priorităţi pentru această preşedinţie ar trebui să fie poltiicile de coeziune si agricolă, securitatea şi migraţia, dar şi aderarea la spaţiul Schengen şi îmcheierea mecanismului de cooperare şi verificare. Este vorba de mecanismul prin care cooperăm cu România în lupta împotriva corupţiei şi pentru reforma justiţiei”, a adăugat ea.

Avantajele aderării la UE

În opinia românilor, principalele avantaje ale aderării sunt legate, în afară de găsirea unui loc de muncă într-un stat membru, aspect semnalat de 35% dintre respondenţi, de: accesul la mai multe bunuri sau pieţe (33%) şi impactul pozitiv al fondurilor europene asupra regiunii în care trăiesc (30%).

Alte avantaje, în opinia românilor, sunt: călătoriile mai dese în UE (29%), aplicarea normelor şi standardelor europene (28%), o mai bună securitate a ţării (26%) şi şanse egale cu ceilalţi cetăţeni europeni de a studia într-o ţară UE (24%).

Dezavantajele aderării la UE

Principalele dezavantaje sunt scăderea puterii de cumpărare din cauza creşterii preţurilor (67%), cumpărarea de pământuri de către străini (57%), emigrarea specialiştilor români către alte ţări din UE (56%), faptul că românii nu au drepturi egale cu piaţa muncii din UE (53%), traficul de droguri şi persoane (53%), închiderea companiilor din România datorită importurilor masive (52%), ameninţările teroriste (49%), venirea imigranţilor din afara UE (Africa, Asia, ţările arabe etc.) (48%) şi concurenţa creată de produsele europene care duce la scăderea preţurilor la produsele româneşti (46%).

Rezultatele sondajul de opinie, la care au răspuns 1.044 de persoane, mai arată că la 10 ani de la aderare, românii au încredere în Uniuniea Europeană (57%), iar 33% nu au încredere.

„Uniunea Europeană rămâne una dintre instituţiile, organizaţiile în care românii au cea mai mare încredere. 57% dintre români răspund că au încredere în UE. Aici rezultatele în âţara vecină sunt destul de diferite, dar ne-am uitat şi la formulările în limbile naţionale şi s-ar putea ca parte din diferenţa atât de mare, cred că la ei este doar de 36%, să vină din formulare. Se pare că mai degrabă s-a înţeles în Bulgaria că întrebarea este dacă aveţi încredere în dumneavoastră ca cetăţeni europeni”, a spus Angela Cristea.

„Cetăţenii români cred în Europa într-o proporţie mai mare decât media europeană şi identifică foarte precis avantajele oferite de UE: sentimentul de apartenenţă, beneficiile pentru partea de mobilitate, beneficiile privind câştigarea unor libertăţi, unor drepturi care sunt extrem de importante pentru ei”, a spus şi Victor Negrescu, ministru delegat pentru Afaceri Europene, Guvernul României.

„Una dintre sarcinile cele mai importante pentu noi în perioada următoare este să explicăm cetăţenilor ce înseamnă această preşedinţie a Consiliului Europei şi să căutăm să difuzăm informaţia despre Europa în cât mai multe medii, mă refer şi în mediul urban, şi în mediul rura.oriunde s-ar afla, cetăţenii români trebuie să fie foarte bine informaţi despre ceea ce înseamnă Europa. 61% dintre cetăţenii români solicită să aibă mai multe informaţii despre Europa”, a mai spus ministrul.

Intrarea în UE, pozitivă pentru România

Sondajul mai arată că 54% dintre români consideră că vocea le este auzită în Uniunea Europeană.

”Este prima dată când avem o majoritate în acest sens. Noi am interpretat-o ca pe o asumare mai puternică din partea românilor a statutului de cetăţeni europeni activi”, a mai spus Angela Cristea.

„Imaginea predominantă pe care o au românii despre UE pare să fie aceea a unui proiect de pace şi o bună înţelegere atât întrestatele membre, cât şi în relaţia cu exteriorul”, a mai spus şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

În opinia românilor, atuuri ale Uniunii sunt: relaţiile bune dintre statele sale membre (48%), democraţia şi respectarea drepturilor omului şi a statului de drept (46%), capacitatea UE de a promova pacea şi democraţia dincolo de graniţele proprii (41%), puterea economică, industrială şi comercială (35%), siguranţa alimentară şi calitatea hranei în Europa (34%), capacitatea UE în domeniul ştiinţei, cercetării şi inovării (34%), angajamentul în materie de mediu (34%), înaltele standarde de viaţă ale cetăţenilor UE (34%) şi calitatea infrastructurii din UE (32%).

Bulgarii, mai optimiști decât românii față de intrarea în Schengen și adoptarea euro

Angela Cristea a menţionat că în privinţa atitudinii faţă de aderarea la Schengen şi la euro, bulgarii sunt mult mai optimişti decât românii.

„77% dintre bulgari cred că vor adera la spaţiul Schengen, doar 45% dintre români cred acelaşi lucru, deşi ştim că ambele ţări primesc toate condiţiile pentru aderarea la spaţiul Schengen, iar preşedintele Juncker, în discursul privind starea Uniunii, din septembrie, a făcut un apel pentru aderarea imediată a acestor ţări. Apelul a fost către acele state membre care se opun extinderii spaţiului Schengen. În ceea ce priveşte aderarea la zona euro, 78% consideră că Bulgaria va adera la zona euro şi doar 55% dintre români. Adevărul este că există nişte diferenţe între cele două ţări, Bulgaria deja anunţând că şi-ar dori să adere cât mai repede la zona euro”, a spus Cristea.

În ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene, românii preconizează că Uniunea va deveni mai puternică (56%) şi mai unită (58%).

„De unde poate şi această preferinţă a cetăţenilor români pentru scenariul 6, care spune unitate pentru toţi, un proces de integrare mai eficient pentru toate statele membre”, a menţionat Crstea.

Principalele priorităţi, în timpul celor 6 luni ale Preşedinţiei române, ar trebui să fie politica de coeziune, precum şi cea agricolă comună, securitatea şi migraţia, intrarea României în spaţiul Schengen şi încheierea mecanismului de cooperare şi verificare.

Rusia și migrația, principalele provocări ale UE

Principalele provocări sau ameninţări la adresa UE în viitor sunt, din punctul românilor de vedere: terorismul (65%), Rusia (46%) şi migraţia (41%).

Domeniile în care românii ar dori ca UE să conlucreze îndeaproape sunt: ocuparea forţei de muncă şi creşterea economică (62%), sănătatea (43%), migraţia (35%), educaţia (35%) şi protecţia mediului (30%). Rezultatele sunt apropiate de cele din Bulgaria, în ordine: 61%, 38%, 38%, , 25%, 14%, potrivit datelor prezentate de Angela Cristea.

În martie 2017, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a lansat o dezbatere pan-europeană privind viitorul UE cu 27 de state membre, prezentând mai multe scenarii posibile. În discursul anual din septembrie privind starea Uniunii, preşedintele Juncker s-a propunţat în favoarea scenariului 6, „unitate pentru toţi”, şi a invitat România să fie gazda primei reuniuni la vârf a liderilor celor 27 de state membre, organizată după ieşirea Marii Britanii în Uniune, în 2019.