"Se discută foarte mult despre 'hard' Brexit, dar trebuie să ştiţi că nimeni nu îşi doreşte aşa ceva. Nimeni dintre conducătorii statelor şi guvernelor din UE. Şi atunci cred că probabilitatea unui 'hard' Brexit în realitate este foarte mică, fiindcă toată lumea îşi dă seama că un 'hard' Brexit nu înseamnă că s-au terminat aceste discuţii complicate şi fiecare îşi vede de treabă. Ar însemna că aceste discuţii foarte complicate devin mai complicate şi noi, politic, nu ne dorim acest scenariu. Sigur, se pot face nişte discuţii, se pot face nişte scenarii, dar 'hard' Brexitul, deci Brexitul fără o înţelegere, nu este dorit de nimeni, nici de Marea Britanie, nici de UE 27. Şi mi s-ar părea destul de riscant să începem acum toţi 27 sau 28 să ne pregătim pentru un 'hard' Brexit, dacă nu ni-l dorim. Noi ne pregătim pentru discuţii mai intense, poate mai flexibile, în orice caz, discuţii foarte aprofundate, pentru a găsi cea mai bună soluţie pentru finalizarea acestui Brexit", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

Şeful statului a subliniat că trebuie găsite soluţii pentru problemele care apar după Brexit.

"Brexitul, care ne interesează şi ne afectează pe toţi, dar pentru Irlanda are aspecte specifice, există complicaţii specifice, în special, evident, graniţa dintre Irlanda şi Irlanda de Nord, dar şi multe alte chestiuni. Am discutat aceste lucruri şi suntem amândoi de părere că trebuie găsite soluţii pentru problemele care apar în urma Brexitului. România a susţinut din capul locului poziţia Irlandei că aici trebuie găsită o soluţie specială şi pozitivă şi o susţinem în continuare", a spus Iohannis.

El a afirmat că o revenire la o graniţă "dură", respectiv fizică, între Irlanda şi Irlanda de Nord este imposibilă. "Este un argument în plus şi pentru noi să insistăm asupra unei negocieri cu un rezultat bun, nu fără rezultat. Nu cred că se va ajunge la un Brexit fără înţelegere", a spus Iohannis.

La rândul său, premierul irlandez, Leo Varadkar, a susţinut că şansele unui Brexit fără acord sunt mici, dar că acest scenariu trebuie luat în calcul.

"Cred că este un risc real. Trebuie să o luăm foarte în serios. Eu cred însă că totuşi putem să ajungem să avem nişte acorduri. Este, zic eu, o probabilitate foarte puternică în momentul de faţă să se ajungă la acorduri cum trebuie în octombrie. Asta îşi doreşte toată lumea şi în Marea Britanie şi în Uniunea Europeană. Şansele unui 'hard' Brexit sunt mici în momentul de faţă, dar, sigur, trebuie avute în vedere şi trebuie să ne pregătim pentru aşa ceva", a afirmat Leo Varadkar.

El a menţionat că Irlanda se pregăteşte pentru un astfel de scenariu şi că în acest context îşi diversifică exporturile.

"Ne asigurăm de acces la tot felul de linii de credit. Rezolvăm probleme cu privire la agricultură şi tot felul de alte lucruri de acest fel. De asemenea, chiar şi în pregătirea pentru perioada de tranziţie de după Brexit, ne vom înmulţi eforturile, însă pentru a ne asigura că se ajunge la un acord şi financiar, şi pentru drepturile cetăţenilor europeni şi privitor la frontiera dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda. Nu putem să acceptăm în Irlanda o frontieră 'dură', cum se spune. S-ar putea ca întreaga perioadă de tranziţie să fie necesară pentru a putea negocia forma finală a unor noi tratate - şi economic, şi de securitate şi aşa mai departe - aceste tratate vor trebui ratificate, eventual, de parlamentele tuturor ţărilor membre. Deci sunt multe lucruri care pot merge prost. În ceea ce priveşte acele negocieri, asta reprezintă un motiv în plus de a ne asigura că avem un tratat de ieşire, un acord cu privire la Brexit, făcut cum trebuie acum", a spus premierul Irlandei.

UE solicită țărilor membre să se pregătească pentru un "hard Brexit"

Comisia Europeană a adoptat, săptămâna trecută, o comunicare în care le solicită ţărilor membre ale Uniunii Europene să-şi intensifice pregătirile pentru toate rezultatele retragerii Regatului Unit din blocul comunitar, afirmând că repercusiunile asupra cetăţenilor, companiilor şi administraţiilor publice atât din UE, cât şi britanice

''La 30 martie 2019, Regatul Unit va ieşi din UE şi va deveni o ţară terţă. Acest fapt va avea repercusiuni asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi administraţiilor publice, atât din Regatul Unit, cât şi din UE. Aceste repercusiuni sunt variate, de la noi controale la frontiera externă a UE cu Regatul Unit, la valabilitatea licenţelor, a certificatelor şi a autorizaţiilor eliberate de Regatul Unit, precum şi la norme diferite pentru transferurile de date'', menţionează Comisia Europeană.

Textul prezentat joi invită statele membre şi entităţile din sectorul privat să accelereze ritmul pregătirilor lor şi răspunde solicitării formulate în luna iunie de Consiliul European (articolul 50) privind intensificarea pregătirii la toate nivelurile şi în vederea tuturor rezultatelor.

''Întrucât tot nu este încă sigur că la data menţionată (30 martie 2019, n.r.) va exista un acord de retragere ratificat sau ce va conţine acesta, se fac pregătiri care sunt menite să încerce să se asigure că instituţiile UE, statele membre şi entităţile din sectorul privat sunt pregătite pentru retragerea Regatului Unit. Şi, în orice caz, chiar dacă se ajunge la un acord, Regatul Unit nu va mai fi un stat membru după retragere şi, prin urmare, nu va mai beneficia de aceleaşi avantaje ca un stat membru. Prin urmare, pregătirea pentru momentul în care Regatul Unit va deveni o ţară terţă are o importanţă deosebită, chiar şi în cazul ajungerii la un acord între UE şi Regatul Unit'', subliniază executivul comunitar.

Comisia Europeană adaugă că pregătirea pentru retragerea Regatului Unit nu este numai responsabilitatea instituţiilor UE, ci este un efort comun la nivel comunitar, naţional şi regional. De asemenea, la acest efort trebuie să participe, în special, operatorii economici şi alte entităţi din sectorul privat.