Euroscepticul Dominic Raab, care l-a înlocuit la 9 iulie pe David Davis, după demisia acestuia, a spus că este necesară o "anumită condiţionare între cele două părţi", scrie Agerpres.

"Articolul 50 (din Tratatul de la Lisabona, privind procesul de ieşire din UE) cere (...) existenţa unui viitor acord-cadru pentru relaţia pe care o vom avea (cu UE) în viitor, deci cele două părţi sunt legate'', a explicat Dominic Raab pentru Sunday Telegraph.

"Nu puteţi avea o parte care să îndeplinească toate condiţiile şi cealaltă să nu le îndeplinească sau să acţioneze lent sau să nu-şi asume răspunderea", a adăugat ministrul.

Până în prezent, guvernul britanic a trimis mesaje contradictorii privind reglarea financiară a Brexit-ului în cadrul unui acord privind modalităţile de ieşire a Regatului Unit din UE, începând de la sfârşitul lunii martie 2019.

Premierul britanic Theresa May a acceptat în decembrie un acord financiar în valoare de 35-39 de miliarde de lire sterline (39-44 miliarde de euro) care, potrivit miniştrilor, depinde de stabilirea unor viitoare relaţii comerciale. Acest acord a fost rapid contestat de membri ai guvernului.

Ministrul de finanţe, Philip Hammond, care a pledat pentru un Brexit ''soft'' cu UE, a considerat totuşi ''de neconceput'' faptul că Londra nu-şi onorează obligaţiile financiare chiar şi în absenţa unui acord comercial, subliniind că acesta nu este "un scenariu credibil".

Marea Britanie ar urma să părăsească UE la sfârşitul lunii martie 2019 şi cele două părţi urmează să ajungă la un acord pentru Brexit până la sfârşitul lunii octombrie pentru a organiza separarea, a pune bazele pentru relaţia lor viitoare şi pentru a da timp Parlamentului European şi parlamentelor naţionale să ratifice textul acordului.

UE solicită țărilor membre să se pregătească pentru un "hard Brexit"

Comisia Europeană a adoptat joi o comunicare în care le solicită ţărilor membre ale Uniunii Europene să-şi intensifice pregătirile pentru toate rezultatele retragerii Regatului Unit din blocul comunitar, afirmând că repercusiunile asupra cetăţenilor, companiilor şi administraţiilor publice atât din UE, cât şi britanice

''La 30 martie 2019, Regatul Unit va ieşi din UE şi va deveni o ţară terţă. Acest fapt va avea repercusiuni asupra cetăţenilor, întreprinderilor şi administraţiilor publice, atât din Regatul Unit, cât şi din UE. Aceste repercusiuni sunt variate, de la noi controale la frontiera externă a UE cu Regatul Unit, la valabilitatea licenţelor, a certificatelor şi a autorizaţiilor eliberate de Regatul Unit, precum şi la norme diferite pentru transferurile de date'', menţionează Comisia Europeană.

Textul prezentat joi invită statele membre şi entităţile din sectorul privat să accelereze ritmul pregătirilor lor şi răspunde solicitării formulate în luna iunie de Consiliul European (articolul 50) privind intensificarea pregătirii la toate nivelurile şi în vederea tuturor rezultatelor.

''Întrucât tot nu este încă sigur că la data menţionată (30 martie 2019, n.r.) va exista un acord de retragere ratificat sau ce va conţine acesta, se fac pregătiri care sunt menite să încerce să se asigure că instituţiile UE, statele membre şi entităţile din sectorul privat sunt pregătite pentru retragerea Regatului Unit. Şi, în orice caz, chiar dacă se ajunge la un acord, Regatul Unit nu va mai fi un stat membru după retragere şi, prin urmare, nu va mai beneficia de aceleaşi avantaje ca un stat membru. Prin urmare, pregătirea pentru momentul în care Regatul Unit va deveni o ţară terţă are o importanţă deosebită, chiar şi în cazul ajungerii la un acord între UE şi Regatul Unit'', subliniază executivul comunitar.

Comisia Europeană adaugă că pregătirea pentru retragerea Regatului Unit nu este numai responsabilitatea instituţiilor UE, ci este un efort comun la nivel comunitar, naţional şi regional. De asemenea, la acest efort trebuie să participe, în special, operatorii economici şi alte entităţi din sectorul privat.