Guvernul Elvetiei a adoptat in aprilie o ordonanta care prevede accesul pe piata muncii pentru cetatenii romani si bulgari de la 1 iunie 2016.

Protocolul privind extinderea liberei circulatii a persoanelor din Bulgaria si Romania, asa-numitul protocol II al ALCP, este in vigoare de la 1 iunie 2009.

Acesta prevede o liberalizare progresiva a conditiilor de acces la piata muncii elvetiana pentru cetatenii din cele doua state membre ale UE.

Elvetia a prelungit in doua randuri, in 2011 si in 2014, restrictiile pentru muncitorii romani si bulgari. Aceste restrictii au la baza un sistem de prioritate a muncitorilor, controlul prealabil al conditiilor de remuneratie si munca si un sistem de contingente.

Citeste si: Cum isi percep europenii vecinii si care sunt tarile cu cel mai ridicat nivel de trai. Statul in care toti si-ar dori sa traiasca nici macar nu este in UE

Cum perioada de sapte ani ia sfarsit la 31 mai 2016, dispozitiile tranzitorii privind libera circulatie aplicabile romanilor si bulgarilor nu se mai aplica de la 1 iunie a.c.

Proportia cetatenilor bulgari si romani in randul populatiei straine care locuieste in Elvetia este foarte mica, noteaza site-ul guvernului elvetian. La finalul lui 2015, aceasta era de 0,9%, existand 18.364 de persoane care traiesc in permanenta in Elvetia. Anul trecut, 1.542 de muncitori bulgari si romani au fost primiti in Elvetia pentru un sejur de lunga durata, o diminuare de 22,1% in raport cu 2014.

Referendum pentru venitul minim garantat, pe 5 iunie

Pe de alta parte, elvetienii vor fi chemati, in data de 5 iunie, sa se pronunte asupra unei initiative privind "introducerea unui venit de baza neconditionat", care va inlocui diferite forme de asistenta sociala.Desi initiatorii nu au precizat in mod exact care va fi suma acordata gratuit fiecarui cetatean, au lasat totusi sa se inteleaga ca va fi vorba de o suma de 2.500 de franci (peste 2.250 de euro) pe luna pentru un adult si un sfert din aceasta suma pentru un minor.

Referendumurile sunt o obisnuinta in sistemul de democratie directa din Elvetia, mai multe astfel de plebiscite avand loc in fiecare an. Initiativa privind "introducerea unui venit de baza neconditionat" a strans 100.000 de semnaturi, insa sondajele de opinie sugereaza ca nu va fi adoptata.

Initiatorii sustin ca suma pe care o au in vedere va permite un "trai decent". Cu toate acestea un venit de 30.000 de franci pe an este doar putin peste pragul saraciei, care in Elvetia a fost de 29.501 franci in anul 2014. Potrivit datelor Institutului national de statistica din Elvetia, aproximativ una din opt persoane din Elvetia se situa anul trecut sub pragul saraciei, un procent mai mare decat in Franta, Danemarca si Norvegia.

Elvetienii au respins cel mai mare salariu minim din lume

Elvetienii au respins in 2014, tot prin referendum, si introducerea unui salariu minim unic in tara, de aproximativ 3.300 de euro, care ar fi fost cel mai mare din lume. Sindicatele elvetiene sustineau atunci ca este o rusine ca 330.000 de lucratori, in principal tineri si femei dintr-una dintre cele mai bogate tari din lume, sa nu castige suficient pentru a avea un trai decent.

Guvernul elvetian si oamenii de afaceri au avertizat, pe de alta parte, ca initiativa ar distruge de fapt locuri de munca, ar lovi in angajatii mai putin calificati si ar face mai dificila intrarea tinerilor pe piata muncii. In acest conext, o mare parte din populatie a votat impotriva, temandu-se ca un astfel de salariu minim nu va face decat sa creasca somajul, un fenomen aproape inexistent in Elvetia.