Oficialul BNR a mai spus ca nu exclude ca si in acest an sa se apeleze la concedii fara plata pentru angajatii de la stat, astfel incat sa se faca ceva economii. "Despre concediul fara plata, dupa cum se acumuleaza datele in buget, nu exclud aceasta posibilate si in acest an", a punctat Croitoru.

"Trebuie o vointa politica foarte mare (pentru disponibilizarile din sectorul public, n.r.) care nu s-a intrunit inca. Ajustarea este foarte mare (...) Si ministrul Finantelor s-a referit ca ar trebui sa plece 1000.000 de oameni. Probabil ca stie ce spune, si stie ce spune. (...) Sunt si alte variante, una dintre ele concediul fara plata. Este greu sa dai acum 100.000 de oameni afara, din unele locuri chiar nu se poate", a explicat consilerul guvernatorului BNR.

Numarul de angajati din administratie a crescut de la 800.000 de oameni la 1,4 milioane, mai ales in perioada 2004-2008, ceea ce a dus la o supraincarcare in sectorul public.

Romania risca sa intre pe un "drum rau" daca a atras imprumuturile mari de la FMI si UE, dar nu face restructurarile convenite, a mai declarat Croitoru, intrebat despre posibilitatea ca Romania sa devina o noua Grecie.

"Daca vointa politica nu se manifesta, daca nu se fac acele restructurari, sunttem pe un drum rau", a explicat acesta.

Oficialul BNR a recunoscut ca se stia inca de la inceputul acordului ca banii de la FMI si UE se vor duce in salarii si pensii.

El a explicat ca aceasta nu este numai problema actualului Executiv, ci a tututor guvernelor care nu au reusit sa eficientizeze cheltuielile publice.

"Prin acest acord am evitat deprecierea economiile in lei ale populatiei si am mentinut stabilitatea economica. Scaderea economiei ar fi fost si mai mare fara FMI (...) Acest acord, daca este implementat corect, se va incheia cu reluarea cresterii economice si stabilitatea economiei", a subliniat consilierul lui Mugur Isarescu.

Croitoru a mai explicat ca o datorie publica pana in 60% din PIB nu trebuie considerata periculoasa, atata timp cat economia este stabila si se reiau cresterea si investitiile.

Intrebat despre ce alte modalitati ar mai putea exista pentru ca bugetul Romaniei sa nu mai fie atat de debalansat la capitolul incasari versus cheltuieli, oficialul Bancii Nationale a Romaniei a spus ca o eventuala crestere a oricarui impozit major este o idee proasta in contextual actual.

"Sa majorezi impozitele cand esti constient ca modul in care se efectueaza cheltuielile publice este ineficient nu reprezinta o solutie. Pe de alta parte o majorare a impozitelor nu poate duce la reluarea cresterii economice (..) Dupa parerea mea cand economia este in cadere cresterea oricarui impozit major ar fi o masura nastrusnica", a subliniat Croitoru.

El a admis ca legile salarizarii si pensiilor nu vor avea efecte imediate, motiv pentru care s-a si decis ca ajustarea deficitului sa fie marginala, de la 7,2% la 5,9% din PIB.