Nimeni nu poate face o evaluare corecta a fenomenului muncii la negru.

Estimarile arata insa ca aproape doua milioane de romani muncesc la negru sau la gri (primesc pe cartea de munca doar o parte din salariu – de cele mai multe ori salariul minim pe economie). Iar evaziunea de pe piata muncii se apropie de 30% din PIB, dupa calculele sindicatelor.

Potrivit datelor de la Inspectia Muncii, in perioada iulie-decembrie 2009, numarul firmelor care practicau munca la negru crescuse cu peste 32% fata de aceeasi perioada a anului anterior, iar numarul persoanelor depistate fara forme legale de angajare se majorase cu 30%.

Mai mult, in luna februarie 2010, Inspectia Muncii a depistat 1.100 angajati fara contracte de munca, numar dublu fata de luna decembrie anul trecut.

Reprezentantii sindicatelor sustin ca aproximativ 1,5 milioane de angajati castiga, in prezent, salarii cuprinse intre 600 si 700 de lei.

Dintre acestia, o mare parte primesc o suma suplimentara „in plic”, peste salariul prevazut in cartea de munca, acesta fiind cel mai facil mod pentru angajator de a evita plata contributiilor la stat.

Alte peste 600.000 de romani ar putea lucra la negru, pe salarii mai mici decat salariul minim pe economie, caz in care pot fi dati afara oricand, nu au siguranta locului de munca si nu beneficiaza de plata contributiilor la pensie si la sistemul de sanatate.

“In prezent, salariul minim este mentinut artificial la un nivel foarte scazut, ceea ce duce, pe de o parte, la saracie in randul angajatilor si la necesitatea ca statul sa acorde asistenta sociala, iar pe de alta parte, la mentinerea fenomenului muncii la gri la cote foarte ridicate. Astfel, daca din cei 4,7 milioane de salariati inregistrati oficial, 1,5 milioane au salarii cuprinse intre 600 si 700 de lei, evaziunea fiscala de pe piata muncii depaseste 27%-28% din PIB”, a explicat presedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

Potrivit acestuia, multi angajatori au profitat de criza economica pentru a da afara o parte din salariati, pe care i-au pastrat insa in firma, dar fara contract de munca.

Asa se explica si faptul ca anul trecut, desi au fost disponibilizati aproape 400.000 de angajati, au fost desfacute nu mai putin de 1,8 milioane contracte de munca.

Ce dezavantaje ai daca muncesti la negru?

- nu ti se platesc contributiile la pensie, somaj si la sistemul de sanatate
- nu ai deptul la concediu de odihna sau de boala
- nu-ti poti face credit la banca
- nivelul salariului si data de plata a acestuia se stabilesc “la mica intelegere” cu patronul
- nu primesti indemnizatie de crestere a copilului
- nu ti se calculeaza vechimea si nu primesti sporuri
- nu ai un program de lucru normal, de opt ore pe zi
- nu primesti plati compensatorii si somaj, in cazul concedierii
- nu primesti ingrijire si spitalizare gratuite in caz de accident de munca si nu poti trage la raspundere angajatorul, daca a fost vina lui

Cum iti dai seama ca muncesti la negru?

- nu ai semnat un contract de munca
- contractul de munca semnat nu are stampila Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM), ceea ce inseamna ca nu a fost inregistrat
- nu ti se cere cartea de munca pentru completarea acesteia
- nu semnezi lunar un stat de plata pentru salariu
- primesti un salariu mai mic decat salariul minim pe economie (600 lei), ceea ce este ilegal

Ce poti face in cazul muncii la negru?

Daca patronul refuza sa te angajeze cu contract de munca, te poti adresa ITM-ului pe raza caruia firma respectiva isi desfasoara activitatea, printr-o scrisoare in care prezinti situatia ta si a altora, daca este cazul. Angajatii ITM sunt obligati prin lege sa pastreze secreta identitatea celor care fac sesizari.

Ce sanctiuni risca patronul?

Guvernul a dublat, anul trecut, amenzile pentru munca la negru, acestea variind in prezent intre 3.000 si 4.000 de lei, pentru fiecare persoana angajata fara acte legale. Plafonul maxim la care poate ajunge un angajator este de 100.000 de lei.