Marul discordiei al noii legi a fost, inca din faza incipienta, majorarea varstei standard de pensionare pentru femei la 65 de ani.

Cu argumente de genul „romanii traiesc mai putin decat ceilalti europeni” sau „nu mai apucam sa ajungem la pensie”, sindicatele s-au straduit, in dialogul cu reprezentantii Guvernului, sa pastreze varsta de pensionare a femeilor la 60 de ani.

O alta varianta a fost si reducerea varstei proportional cu numarul de copii nascuti si ingrijiti. Ultima concesie facuta de partenerii sociali fusese ca femeile sa munceasca pana la cel mult 63 de ani.

Desi o parte dintre aceste amendamente au fost aprobate in Comisiile de Munca ale celor doua camere ale Parlamentului, plenul Camerei Deputatilor, care este si for decizional, a batut lucrurile in cuie: atat femeile, cat si barbatii, se pensioneaza la 65 de ani.

Justificarea? Folosind argumentul ca majoritatea tarilor europene au egalizat varsta de pensionare la 65 de ani si ca speranta de viata creste in toate statele membre UE, inclusiv in Romania, Guvernul de la Bucuresti nu face decat sa incerce sa stranga mai multi bani la bugetul de asigurari sociale care se confrunta cu un deficit cronic, ce trebuie acoperit de la bugetul de stat.

De ce pica explicatia cu speranta de viata? Sa luam drept exemplu Franta, tara in care locuitorii ating una dintre cele mai mari sperante de viata la nastere din Europa, respectiv 80,7 ani. Guvernul de la Paris se confrunta de asemenea, in aceasta perioada, cu ample manifestari de strada din cauza deciziei de a majora varsta de pensionare.

Numai ca francezii vor fi obligati sa munceasca doar cu doi ani mai mult, adica de la 60 la 62 de ani. Si asta in conditiile in care speranta de viata a acestora, la 65 de ani, este de aproximativ 23,5 ani, pentru femei, si de 17, 5 ani, pentru barbati. Mai concret, francezii mai “mananca”din pensie circa 25 de ani, in cazul femeilor, si 20 de ani, barbatii.

Spre comparatie, romanii mai traiesc dupa pensionare 14,7 ani, barbatii, si 17 ani, femeile. In consecinta, diferenta dintre francezi si romani este ca primii traiesc mai mult decat ceilalti cu 8 ani, in cazul femeilor, si cu 5,3 ani, in cazul barbatilor.

Acelasi calcul poate fi facut si in cazul altor state. De exemplu, in Elvetia, tara cu cea mai mare speranta de viata la 65 de ani din Europa, femeile mai traiesc 23,5 ani dupa pensionare, iar barbatii, 18,5 ani.

La nivelul Uniunii Europene, femeile mai traiesc 20,5 ani dupa pensionare, iar barbatii, 16 ani. Sperante mai mici de viata ca in Romania se inregistreaza in Letonia si Bulgaria.

Totusi, romancele vor ajunge sa iasa la pensie la 65 de ani abia in 2030, cand autoritatile estimeaza ca speranta de viata a acestora va fi de 81,4 ani la nastere, iar la pensionare va fi 19,7 ani. Barbatii, in schimb, vor ajunge, in acelasi an la o speranta de viata la nastere de 75,9 ani, iar la pensionare, de 16,2 ani.

Pe langa majorarea varstei de pensionare, noua lege a pensiilor inaspreste si conditiile de pensionare anticipata. Asta pentru ca, desi, potrivit legislatiei in vigoare, barbatii ar trebui sa iasa la pensie la 63 de ani si 9 luni, iar femeile la 58 si 9 luni, varsta medie la care se iese la pensie in Romania este de 53 de ani.

Spre comparatie, in Luxemburg si Belgia varsta medie de pensionare este de 57 de ani, in Franta, 58 de ani, in Italia si Austria, 59 de ani, iar in Spania, 60 de ani. In tari precum Germania, Olanda, Portugalia, Danemarca, Suedia sau Marea Britanie, varsta medie de pensionare variaza intre 61 si 63 de ani.

Vezi aici graficul de crestere a varstei de pensionare pentru femei, pana in 2030