Cine a infiintat sistemul piramidal de pensii? Boc ii ia apararea lui Botis!
Dupa ce ministrul Muncii, Ioan Botis, a comparat ieri sistemul de pensii din Romania cu un joc de tip piramidal, construit pe baza schemei Ponzi (formula considerata frauduloasa), premierul Emil Boc a venit cu explicatii. Seful Guvernului a spus, aseara, la postul public de televiziune, ca mesajul transmis de Botis este acela ca Romania ar putea avea probleme cu sustinerea sistemului de pensii pe termen mediu si lung daca nu va avea suficienti contributori.
Boc a spus ca acest lucru nu reprezinta o noutate, dar ca reforma pensiilor initiata de Guvern a inceput deja sa aiba rezultate pozitive.
"Domnul Botis a spus urmatorul lucru pe fond - cum intrepreteaza altii, asta a e treaba lor - a spus ca daca nu vom avea suficienti contributori la sistemul de pensii, evident ca vom avea probleme cu sustinerea sistemului de pensii pe termen mediu si lung. Nu este un lucru nou, este un lucru pe care il stim cu totii, ca trebuie sa avem o baza mult mai larga de oameni care finanteaza", a spus Boc.
Premierul a amintit ca, in acest an, sunt transferate de la bugetul de stat catre bugetul de pensii 13,9 miliarde lei, suma care ar fi putut urca la 21,5 miliarde lei in lipsa masurilor de reforma in domeniu.
O schema Ponzi este o operatiune investitionala frauduloasa ce implica plata unor profituri deosebit de mari unor investitori de pe urma unor fonduri investite de alte persoane si nu de pe urma veniturilor pe care afacerea le-a generat in realitate.
Citeste si:
Cine a infiintat sistemul de pensii de tip “Caritas”?
Actualul sistem de pensii, bazat pe principiul contributivitatii, si care este folosit in toata Europa, a fost introdus de cancelarul german Otto von Bismarck, in 1889.
Sistemul, finantat din taxele platite de angajatori initial, dupa aceea si de angajati, a functionat foarte bine, in conditiile in care speranta de viata era destul de mica. Se spune chiar ca Bismarck a stabilit initial varsta de pensionare la 62 de ani pentru barbati (femeile nefiind angajate in acea perioada), desi durata medie de viata in Prusia la vremea respectiva abia depasea 45 de ani, tocmai pentru ca numarul celor care ajung la pensie sa fie cat mai mic.
Odata cu cresterea sperantei de viata in ultimii ani, coroborata cu diminuarea natalitatii, si, mai ales, cu contractia drastica a pietei muncii in perioada crizei economice, toate sistemele de pensii din Europa au inceput sa se confrunte cu deficite majore, in conditiile in care creste numarul de pensionari si scade numarul de angajati.
In Romania, situatia este cu atat mai periculoasa cu cat, in ultimii 20 de ani, disponibilizarile de la stat au fost mascate prin pensionari timpurii, s-au facut pe banda rulanta pensionari anticipate si pe caz de boala, iar banii din bugetul de pensii au fost folositi, de-a lungul anilor, in alte scopuri decat destinatia initiala.
In prezent, in Romania, mai putin de un salariat sustine pensia unui batran, in conditiile in care pentru o functionare buna a sistemului este nevoie ca trei salariati sa contrinuie pentru o pensie. Cel mai bine in Europa sta Elvetia, unde pentru un pensionar lucreaza patru salariati.
In ultimii ani, toate statele europene si-au reformat sistemele de pensii, majoritatea prin majorarea varstei de pensionare si flexibilizarea angajarilor, pentru crearea a cat mai mjulte locuri de munca pentru sustinerea platii pensiilor.
Guvernul Boc a adoptat, la inceputul acestui an, o noua lege a pensiilor care majoreaza varsta de pensionare la 65 de ani, pentru barbati si 63 de ani pentru femei si inaspreste conditiile de iesire la pensie anticipat.
Pe acelasi subiect: