„De vreme ce partidele politice acuza mediul de afaceri pentru problemele economice cu care ne confruntam astazi, teoria asta a fost atat de repetata incat e vazuta ca un fapt. Frecvent invocata in randul politicienilor si amintita cand vine vorba despre reducerea impozitelor pentru cei bogati, in vederea stimularii crearii locurilor de munca, eu vad motivatia ca fiind absurda”, spune omul de afaceri, citat de Business Insider.

Argumentele invocate de Hanauer sunt urmatoarele: impozitele reduse aplicate antreprenorilor bogati sunt destul de relative si indiferent de cat de mici ar fi acestea, nu vor duce la cresterea interesului oamenilor de afaceri de a-si majora investitiile sau de a fonda noi companii.

“Reducerea impozitului pe venit nu ar face decat sa-i imbogateasca pe creatorii de joburi, nicidecum sa stimuleze crearea locurilor de munca”, subliniaza Hanauer.

Ce anume nu functioneaza in economia americana, unde somajul inregistreaza 9 procente din populatia apta de munca

Miliardarul american explica ce anume nu functioneaza in economia din SUA, care in octombrie a inregistrat o rata a somajului de 9%. Principalul sau argument, pe baza careia isi construieste intreaga teorie, este ca patronii de companii NU creeaza joburi. Cei care le creeaza, de fapt, sunt consumatorii, clientii firmelor lor.

“Un antreprenor poate avea o idee brilianta si suficient capital cat s-o dezvolte si s-o vanda mai departe. Daca clientii lui nu-si pot permite sa-i cumpere produsele, antreprenorul respectiv, cat si investitorii intreprinderii nu vor fi capabili sa creeze nici macar un singur loc de munca”, subliniaza Nick Hanauer.

Asadar, cine sunt consumatorii care au puterea de a crea si desfiinta, totodata, joburi? Cine sunt cei care fac ca economia sa functioneze? "In general, clasa de mijloc", sustine miliardarul. In proportie de 99%, dupa cum acesta afirma in editorialul din Bloomberg.

Una dintre problemele fundamentale ale actualei economii americane consta in faptul ca 30 de ani de politica fiscala a schimbat radical procentajul veniturilor populatiei (1%) in defavoarea cheltuielilor (99%). Acesta, dar si alti factori au dus la imposibilitatea de a furniza putere de cumparare si a cererii necesare pentru a crea joburi.

Hanauer il da drept exemplu pe fostul CEO al Apple, Steve Jobs, decedat la inceputul lunii octombrie, dupa o apriga lupta cu cancerul pancreatic. “Locurile de munca sunt, evident, create de antreprenori si investitori – uitati-va numai cate joburi sunt create in Silicon Valley, acolo unde exista o combinatie unica de capital de risc, cultura antreprenoriala si inteligenta manageriala. Antreprenori brilianti, precum Steve Jobs, inventeaza produse care creeaza cerere. Niciunul dintre clientii Apple nu stia ca-si doreste un iPhone sau un ipad inainte ca Jobs sa le produca. Prin urmare, Steve a creat suficiente locuri de munca necesare pentru a-si fabrica si vinde produsele”, spune miliardarul din State.

Hanauer subliniaza, insa, ca atat in cazul lui Jobs, cat si al altor ingineri brilianti din Silicon Valley, ceea ce a dus la crearea a mii de locuri de munca au fost, de fapt, consumatorii produselor si serviciilor lor. Fara acesti clienti, atat iPad, cat si alte sute de produse fabricate in concentratia afacerilor din IT (San Francisco Bay Area, California) ar fi ramas doar niste prototipuri cool. Doar atat. Iar joburile pe care produsele respective le-au stimulat, n-ar fi avut niciun temei.

Omul de afaceri subliniaza faptul ca antreprenorii si investitorii creeaza locuri de munca doar temporar.

Cum functioneaza lucrurile in Silicon Valley

Antreprenorii din Silicon Valley au fondat, cu siguranta, companii inovatoare, iar traderii au asigurat la randul lor capitalul de risc necesar pentru ca aceste organizatii sa creasca. Contributiile lor sunt, fara doar si poate, extrem de importante. Joaca un rol-cheie in sustinerea unei economii dinamice si poate crea joburi temporare, pana cand capitalul investit se termina. “Fara clienti loiali, care sa cumpere produsele si serviciile create de intreprinzatori, toate locurile de munca se dizolva. Se desfiinteaza”, explica antreprenorul.

Hanauer ofera drept exemplu situatia de la inceputul anilor `90, cand sute de mii de oameni de afaceri au investit miliarde de dolari in business-uri legate de internet. Companiile in care s-au facut aceste investitii au creat zeci de mii de locuri de munca. Insa au facut-o pentru o scurta perioada de timp. „Daca ei puteau sa creeze joburi pe banda rulanta, asa cum se crede deseori, aceste joburi ar fi existat si azi. In 2001, insa, cand bula internetului s-a spart, investitiile de capital au inceput sa sece, iar cele mai multe din cele create in anii `98-`99 au disparut. Firmele si-au dat seama ca, in fond, nu exista nevoie reala pentru toate produsele lor”, adauga americanul.

Antreprenorii nu pot rezolva problema joburilor. Multinationalele care au supravietuit bulei dotcom: Amazon, Google si Yahoo!

Jeff Bezos, Larry Page si Jerry Yang, actualii CEO ai celor trei multinationale, care se bucura si astazi de foarte mare succes, au pus bazele unor companii cu potential si merita toata credibilitatea si admiratia pentru acest lucru, noteaza Business Insider. Investitorii care au plusat in aceste business-uri au ajutat la randul lor ca ele sa se dezvolte, sa ajunga in top. Fara capitalul lor, tot efortul fondatorilor ar fi fost insuficient. Dar Jeff, Larry si Jerry au angajat oameni destepti, care sa-i ajute sa construiasca aceste branduri. Asa au creat produse pe care oamenii si le doresc azi cu disperare.

Impozitul pe venit, factor decisiv ori nu?

In aceeasi situatie se afla si Steve Jobs si a sa companie, admirata de o lume intreaga pentru inovatoarele electronice. „Steve si Apple au inventat niste produse grozave, cumparate de 100 de milioane de oameni. Dar intregul merit al joburilor pe care ei le-au creat il au clientii companiei. Daca cele 100 de milioane de persoane care si-au achizitionat iPhone-uri si IPad-uri nu-si permiteau sa le cumpere, Apple nu si-ar fi permis sa le vanda”, subliniaza Hanauer.

Nu conteaza cata cerere exista pentru un anumit produs si cat de minunat este acesta daca publicul sau nu-si permite sa-l cumpere. Mai mult, banii folositi pentru achizitionarea iPhone-urilor si Ipad-urilor puteau fi utilizati in alt mod daca Jobs nu inventa faimoasele iGadgeturi. Ceea ce inseamna ca capitalul respectiv se indrepta catre alte produse – si atunci, alte companii deveneau „creatoare” de locuri de munca.

Asadar, Apple a construit mai bine aceasta „cursa de soareci”. Cu alte cuvinte, compania americana nu a creat pur si simplu mii de joburi. Ea a asimilat joburile pe care le-ar fi creat o alta firma, daca exista cerere suficienta pentru produsele sale. Apple si-a imbunatit „cursa de soareci”, creand un proces manufacturier mai bun. Daca privim din aceasta abordare, practic, Jobs nu a creat, ci a desfiintat joburi.

In concluzie, antreprenorii si investitorii joaca un rol crucial in economia globala. Ei mentin dinamic acest domeniu si ajuta la inovarea, progresul si bunastarea mondiala. Bunastarea populatiei duce la cresterea locurilor de munca. Fara potential financiar al consumatorilor, niciun geniu nu poate oferi stabilitate economica vreunei familii.

Cine este Nick Hanauer

Nick Hanauer este antreprenor si investitor originar din Seattle, Washington. Licentiat in Filozofie la Universitatea din Washington, Hanauer a debutat in afaceri la Pacific Coast Feather, acolo unde, astazi, detine functia de CEO.

In 1980, a devenit co-fondator al Museum Quality Framing Company, care a devenit o franciza de succes pe coasta de vest a Statelor Unite.

In 1990 s-a numarat printre primii investitori ai business-ului online Amazon.com, fiind si consultant al firmei pana in anul 2000. A fondat apoi gear.com si Avenue A Media (care in 2007 a fost cumparata de Microsoft pentru 6,4 miliarde de dolari).

In momentul de fata, Hanauer se implica activ in comunitatea din Seattle si sistemul public educational din Washington si face parte din boardul The University of Washington Foundation.

Citeste si:

Marea transformare a gadgeturilor in 2011. Ce au dus nou in piata Apple, Samsung sau Nokia FOTO