Un “război” fără sfârșit. Germania condamnă intenţia SUA de a aplica noi sancţiuni proiectului Nord Stream 2, care aduce mai multe gaze rusești în Europa
Angela Merkel si Vladimir Putin
Guvernul german a declarat duminică că a "remarcat cu regret" intenţiile americane de a extinde sancţiunile în privinţa conductei de gaz Nord Stream 2 între Rusia şi Germania.
"Noi sancţiuni ar constitui o ingerinţă serioasă în securitatea energetică europeană şi în suveranitatea Uniunii Europene", se arată într-un comunicat al ministerului de externe de la Berlin, scrie DPA, preluată de Agerpres.
Sancţiunile americane împotriva proiectului Nord Stream 2 au fost adoptate pentru prima dată la sfârşitul anului 2019, ceea ce a dus la întârzierea finalizării proiectului, prevăzută iniţial pentru sfârşitul anului trecut.
Aceste sancţiuni au permis administraţiei Trump să urmărească navele implicate în instalarea conductelor în Marea Baltică şi a persoanele străine care activează pe aceste vase.
Un grup bipartizan de senatori americani a introdus în iunie un proiect de lege care permite, printre altele, sancţionarea companiilor care furnizează nave pentru activităţi ce au legătură cu proiectul, de exemplu nave implicate în săparea şanţurilor.
Washingtonul avertizează că această conductă va face Uniunea Europeană dependentă de gazele naturale ruseşti, îngrijorări împărtăşite de Ucraina, dar şi de unele state membre, precum Polonia.
Rusia susţine că SUA sunt interesate să saboteze proiectul Nord Stream 2 deoarece urmăresc să se asigure că furnizorii americani de gaze naturale ar putea exporta pe piaţa UE la un preţ mai mare decât cel oferit de Rusia.
Uniunea Europeană a criticat dur sancţiunile americane impuse gazoductului Nord Stream 2, deși Germania este principalul beneficiar al proiectului.
O primă consecinţă a acestor sancţiuni a fost aceea că firma elveţiană Allseas, care deţine cea mai mare navă de instalare de conducte din lume şi care a fost angajată de grupul rus Gazprom să construiască secţiunea offshore a gazoductului, a anunţat suspendarea lucrărilor de instalare a gazoductului.
Aceste sancţiuni, care fac parte dintr-o amplă lege a bugetului Apărării americane privind anul fiscal 2020, prevăd blocarea activelor şi revocarea vizelor americane ale antreprenorilor cu legătură cu gazoductul.
Moscova a criticat, la rândul său, sancţiunile, denunţând ”ideologia americană (care) nu suportă concurenţa mondială”.
”Un stat cu o datorie publică de 22.000 de miliarde de dolari interzice unor ţări solvabile să-şi dezvolte economia reală”, a declarat, pe Facebook, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova. ”În curând vor cere să nu mai respirăm”, a ironizat ea.
Construit în proporţie de 80%, gazoductul submarin care leagă Rusia şi Germania urmează să permită o dublare a livrărilor directe a gazelor naturale ruse către Europa Occidentală prin Germania.
Statele Unite şi-au justificat sancţiunile prin voinţa de a susţine Kievul în conflictul cu Rusia după anexarea crimeei în 2014 şi războiul din estul Ucrainei.
Gazoductul reprezintă o investiţie de aproximativ zece miliarde de euro, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci societăţi europene - OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper şi Shell. El urma să fie pus în serviciu la sfârşitul lui 2019 sau începutul lui 2020.
Încă de la începutul proiectului, în calea Nord Stream 2 au existat numeroase obstacole. El a obţinut abia la sfârşitul lui octombrie 2019 unda verde a Danemarcei în vederea traversării apelor daneze.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS