“Acest acord elimină o lacună din cadrul legislativ al UE în domeniul energiei şi va garanta o aplicare coerentă a normelor Uniunii Energetice în întreaga UE. Obţinerea celor două acorduri politice consecutive ne apropie de momentul adoptării directivei gazelor şi închiderii acestui dosar sub Preşedinţia română”, a declarat Anton Anton, ministrul Energiei.

Revizuirea directivei privind gazele naturale este extrem de importantă pentru consolidarea securităţii energetice a Uniunii Europene. Preşedinţia României la Consiliul UE a avut un rol important în aceste negocieri care aduc garanţii că regulile Uniunii Energetice se vor aplica şi în cazul conductelor de gaze către şi din ţările terţe, susţin reprezentanţii Ministerului Energiei.

Acest dosar se află în discuţii la nivel european de peste un an. Modificarea directivei a fost propusă de Comisia Europeană în noiembrie 2017, Parlamentul European adoptându-şi poziţia cu privire la dosar în aprilie 2018. Consiliul UE, sub Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene, a ajuns la o poziţie comună pe data de 8 februarie 2019.

Potrivit sursei citate, modificarea directivei privind Gazele Naturale va face cadrul juridic al Uniunii Europene aplicabil în egală măsură pe tot teritoriul UE, va spori transparenţa şi va asigura certitudinea juridică atât pentru investitorii în infrastructura de gaz, cât şi pentru utilizatorii reţelelor.

Noua directivă va reglementa și gazoductul Nord Stream 2, construit în prezent între Rusia şi Germania și care a ridicat nemulțumiri în rândul statelor din centrul și estul Europei. Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Grupul rus Gazprom livrează gaze naturale Germaniei printr-o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. În 2015, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, ce presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Conducta Nord Stream 2 este preconizată să devină operaţională la finele lui 2019. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro.