Gazprom este principalul furnizor de gaze naturale în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. În aprilie 2015, Comisia a trimis Gazprom o comunicare privind obiecţiunile.

Această comunicare prezintă opinia preliminară a Comisiei potrivit căreia societatea a încălcat normele antitrust ale UE, urmărind o strategie globală de împărţire a pieţelor gazelor naturale de-a lungul frontierelor naţionale în opt state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia).

Potrivit CE, este posibil ca această strategie să îi fi permis Gazprom să perceapă preţuri mai mari în cinci dintre aceste state membre (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia).

"Decizia de astăzi elimină obstacolele create de Gazprom care stau în calea fluxului liber al gazelor naturale în Europa Centrală şi de Est... Decizia noastră prevede un set personalizat de norme privind comportamentul viitor al Gazprom, care impune acestei societăţi sa ia măsuri pozitive pentru a integra în continuare pieţele gazelor naturale din regiune şi pentru a contribui la realizarea unei adevărate pieţe interne a energiei în Europa", a declarat Comisarul responsabil cu politica în domeniul concurenţei, Margrethe Vestager.

Potrivit deciziei adoptate joi de Comisia Europeană, Gazprom trebuie să elimine orice restricţii aplicate clienţilor de a revinde gazele naturale la nivel transfrontalier şi să permită fluxurile de gaze naturale către şi din părţi ale Europei Centrale şi de Est care sunt încă izolate de celelalte state membre din cauza lipsei unor conducte de interconectare, şi anume ţările baltice şi Bulgaria.

De asemenea, clienţilor relevanţi ai Gazprom li se oferă un instrument eficace pentru a se asigura că preţul la care achiziţionează gazele naturale reflectă nivelul preţului de pe pieţele competitive ale gazelor naturale din Europa Occidentală, în special de pe platformele lichide de comercializare a gazelor naturale. Companiei Gazprom nu i se permite să profite de niciunul dintre avantajele legate de infrastructura de gaze naturale, pe care este posibil să le fi obţinut de la clienţi prevalându-se de poziţia ocupată pe piaţa furnizării de gaze naturale.

Comisia a decis să confere acestor îndatoriri (aşa-numitele 'angajamente') un caracter juridic obligatoriu pentru Gazprom. În cazul în care o societate îşi încalcă oricare dintre aceste obligaţii, Comisia poate aplica o amendă de până la 10% din cifra de afaceri de la nivel mondial a respectivei societăţi, fără să fie necesar să dovedească existenţa unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Gazprom a intrat în colimatorul organismelor europene din domeniul concurenţei în anul 2011, după ce acestea din urmă au efectuat percheziţii la aproximativ 20 de birouri ale clienţilor Gazprom din Europa Centrală şi de Est, confiscând peste 150.000 de documente.

Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.

Companiile româneşti nu au contracte de import încheiate direct cu Gazprom, ci cu două firme intermediare: Imex Oil, o subsidiară a grupului rus Conef, şi WIEE, un joint-venture între Gazprom şi firma germană Wintershall.