Manifestanţii arborau, miercuri seara, pancarte prin care cereau să nu existe frontieră între Irlanda de Nord şi vecina sa, Republica Irlanda, după Brexit.

”O majoritate nu vrea Brexitul aici”, a declarat John Finucane, un membru Sinn Fein, amintind că provincia a votat majoritar împotriva acestuia la referendumul din iunie 2016.

Un afiş mare în culorile partidului reclama un ”statut special” pentru Irlanda de Nord şi îl îndemna pe premierul irlandez Leo Varadkar să-şi folosească ”vetoul” pentru a împiedica Bruxellesul să treacă la doua fază a negocierilor cu Londra asupra viitoarei lor relaţii comericale în cazul în care nuu se ajunge la un acord asupra frontierei irlandeze.

”Armele vor vorbi din nou”

”Dacă o frontieră dură este restabilită, armele vor vorbi din nou”, a preconizat alt manifestant, care nu a dorit să-şi spună numele.

Un acord, care părea iminent luni, prevedea o apropiere a reglementărilor Irlandei de Nord de cele ale Republicii Irlanda după Brexit, cu scopul de a se evita reintroducerea unei frontierei fizice în vederea controlării circulaţiei bunurilor şi persoanelor, potrivit unor divulgări în presă.

Frontiera a dispărut după Acordul de pace din 1998 care a pus capăt celor 30 de ani de confruntări sângeroase între naţionalişti şi unionişti nord-irlandezi.

Această soluţie a fost însă considerată inacceptabilă de şefa partidului unionist nord-irlandez DUP Arlene Foster, aliat cu Guvernul Theresei May, care a afirmat că formaţiunea sa nu va aproba vreodată ”o situaţie în care Irlanda de Nord va fi diferită de restul Regatului Unit”.

”DUP apără mai mult uniunea cu Marea Britanie decât mijloacele de trai ale oamenilor”, şi-a exprimat nemulţumirea o manifestantă, Louise McManus, în vârstă de 41 de ani, care lucrează în sectorul sănătăţii.

Această manifestaţie este prima dintr-o serie de adunări pe care Sinn Féin a anunţat că le organizează în Irlanda de Nord.

30 de ani de război civil și 3.600 de morți

Tensiunile în cele două Irlande au crescut în ultimele săptămâni. Dublinul se teme de o reintroducere a unei frontiere ”dure” cu Irlanda de Nord - cu posturi de frontieră - care ar fragiliza Acordul de pace din 1998 care a pus capăt unei perioade de 30 de ani de război civil.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.

Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.