Secretarul pentru Brexit, David Davis, a declarat că nu va fi posibilă rezolvarea problemei frontierei dintre Irlanda de Nord şi Republica Irlanda şi nici finalizarea aşa-numitei facturi pentru ieşirea Marii Britanii din UE înainte de clarificarea relaţiilor comerciale viitoare.

”Trebuie să începem să vorbim despre relaţia noastră viitoare. Problema graniţei Irlandei de Nord nu poate fi rezolvată în totalitate dacă nu luăm în considerare forma parteneriatului viitor cu Uniunea Europeană. Decizia finală privind acordul financiar depinde de acest lucru”, a spus Davis.

Declaraţiile au fost făcute în contextul în care Marea Britanie încearcă să mute discuţiile de la termenii retragerii din UE la viitorul acord comercial şi perioada de tranziţie.

Negocierile s-au blocat la suma pe care o datorează Marea Britanie la ieşirea din UE, drepturile cetăţenilor europeni şi evitarea creării unei frontiere stricte între cele două Irlande.

Negociatorul pentru Brexit al UE, Michel Barnier, a declarat luni că britanicii trebuie să răspundă cum pot funcţiona două regimuri vamale diferite pe insulă, după ce Irlanda de Nord va ieşi din UE odată cu restul Marii Britanii, în 2019.

După Brexit, Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.

Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catralogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.

După ieşirea Regatului Unit din UE, graniţa de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singură frontieră terestră dintre Marea Britanie şi blocul comunitar.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.

Lideri politici de la Londra, Dublin şi Belfast au declarat că vor să evite o “hard border”, care presupune controale vamale şi posturi de control frontalier. Atât UE cât şi Marea Britanie au afirmat că nu vor reintroducerea frontierei între nordul şi sudul Irlandei.