Scenariul “catastrofal” al unui “hard Brexit”: graniță între Irlanda și Irlanda de Nord și niciun acord pe drepturile cetățenilor
Irlanda de Nord
Ratarea încheierii unei înțelegeri între Marea Britanie și UE, după Brexit, va duce, inevitabil, la trasarea graniței între Republica Irlanda și Irlanda de Nord, unul dintre cele mai sensibile subiecte în negocierile pentru ieșirea Regatului din blocul comunitar, scrie BBC.
În opinia lui Sir Keir Starmer, secretarul pentru Brexit al Laburistilor, un scenariu fără un acord după Brexit va fi “catastrofal” pentru Irlanda.
Marea Britanie va ieși oficial din UE în martie 2019, data până la care negociază viitoarea relație cu UE. În prezent, la Londra se vorbește tot mai des despre un eventual “Brexit dur”, împotmolirea negocierilor indicând faptul că Marea Britanie va părăsi UE fără un acord comercial. Negociatorul șef la UE, Michel Barnier, a declarat joi, după a cincea rundă de discuții între cele două părți, că s-a ajuns la un blocaj.
Discuțiile s-au împotmolit la cele mai importante subiecte – drepturile cetățenilor europeni în Marea Britanie, nota de plată pe care Londra trebuie să o plătescă și frontiera cu Irlandei cu Irlanda de Nord. În timp ce Theresa May suține că este pregătită să treacă la următoarea etapă a negocerilor, Bruxelles-ul reclamă lipsa unor măsuri concrete din partea Londrei și spune că nu va trece la discutarea unui acrod comercial înaintea celor trei probleme cheie.
“Dacă nu va exista un acord nu va exista nicio înțelegere nici în ceea ce privește granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord. Asta înseamnă că trasarea unei frontiere va fi inevitabilă. Dacă nu va fi un acord, atunci nu va fi nicio înțelegere nici în ceea ce privește drepturile cetățenilor UE din Marea Britanie. Este imposibil ca Londra să părăsească UE fără un acord, ar fi catastrofal”, a declarat Sir Keir Starmer.
După Brexit, Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.
Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catralogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.
După ieşirea Regatului Unit din UE, graniţa de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singură frontieră terestră dintre Marea Britanie şi blocul comunitar.
Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.
Lideri politici de la Londra, Dublin şi Belfast au declarat că vor să evite o “hard border”, care presupune controale vamale şi posturi de control frontalier.
Pe acelasi subiect: