Țara în care peste jumătate dintre angajaţii din sectorul privat sunt în şomaj tehnic. Este a doua economie a UE, după Germania
Somaj, angajati, someri
Peste 10 milioane de salariaţi din sectorul privat francez, provenind de la 820.000 de companii, beneficiază în prezent de schema de şomaj parţial pusă la punct de Guvernul de la Paris, a declarat ministrul Muncii, Muriel Penicaud.
Ministrul francez al Muncii a apreciat că un salariat din doi din mediul privat primește în prezent salariu plătit de stat, respectiv indemnizația de șomaj parțial.
"În această dimineaţă, sunt 10,2 milioane de salariaţi din sectorul privat al căror salariu este plătit de stat, de Ministerul Muncii, pentru că sunt în şomaj parţial. Este mai mult de un salariat din doi şi şase companii din zece, pentru că sunt mai mult de 820.000 de companii care au recurs la acest dispozitiv", a declarat Penicaud într-un interviu pentru postul de radio BFM Business.
"Este o cifră considerabilă. Nu am făcut niciodată aşa ceva în ţara noastră", a continuat Penicaud, adăugând că cifrele continuă să crească de la o zi la alta.
Schema de şomaj parţial pusă la punct de Guvernul de la Paris permite unui salariat din Franţa să beneficieze de 70% din salariul brut şi 84% din salariul net, scrie Agerpres.
Potrivit ministrului Muncii, criza coronavirusului a paralizat numeroase sectoare de activitate din Franţa, în special industria hotelieră şi a restaurantelor, unde nouă din zece salariaţi sunt în şomaj parţial, sau industria construcţiilor, unde 93% din salariaţi sunt în şomaj parţial.
În paralel, suma totală a împrumuturilor garantate de statul francez şi acordate companiilor, pentru a face faţă problemelor cu fluxul de numerar în perioada de carantină, se apropie de 40 de miliarde de euro, a declarat miercuri pentru postul de radio RTL directorul general de la banca publică de investiţii Bpifrance, Nicolas Dufourcq. "Am depăşit pragul de 40 de miliarde de euro", a spus Dufourcq, precizând că până miercuri au fost acordate 251.000 de împrumuturi, a căror valoare medie este de 140.000 de euro.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron a anunţat la mijlocul lunii martie că dispozitivul de împrumuturi garantate de stat pentru a face faţă consecinţelor economice ale coronavirusului ar putea urca până la 300 de miliarde de euro.
Economia franceză s-a prăbuşit în primul trimestru şi a intrat în recesiune
Conform unei estimări publicate recent de banca centrală a Franţei, Produsul Intern Brut al Franţei urmează să înregistreze o cădere de aproximativ 6% în primul trimestru al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent, afectat de pandemia de COVID-19 care a paralizat o mare parte a economiei. Astfel, a doua economie a zonei euro intră în recesiune.
Aceasta ar fi cea mai proastă performanţă trimestrială înregistrată de economia franceză după 1945. PIB-ul Franţei s-a contractat deja cu 0,1% în trimestrul patru al anului trecut, conform datelor oficiale publicate de Institutul naţional de statistică (Insee), ceea ce înseamnă că Franţa este, tehnic în recesiune.
"Ar trebui să ne întoarcem la cel de al doilea trimestru din 1968, marcat de evenimentele din luna mai, pentru a găsi o scădere trimestrială a activităţii de asemenea amploare", a detaliat Banca Franţei. Atunci PIB-ul Franţei a înregistrat o cădere de 5,3% de la un trimestru la altul, din cauza protestelor studenţilor şi grevelor generale.
Și ministrul francez al Finanțelor, Bruno Le Maire, anticipa că Franţa va înregistra în 2020 cea mai gravă recesiune economică de la sfârşitul celui de al doilea război mondial.
"Cea mai proastă cifră de creştere pe care a cunoscut-o Franţa după 1945 a fost în anul 2009, după marea criza financiară din 2008, când economia a înregistrat o contracţie de 2,2%. Probabil vom avea o contracţie mai amplă în acest an. Această arată amploarea magnitudinii şocului economic cu care ne confruntăm", a spus Bruno Le Maire.
Potrivit unei anchete realizate de Banca centrală a Franţei în rândul a 8.500 de companii, activitatea economică a fost cu aproximativ o treime (32%) sub nivelul normal în ultimele 15 zile din luna martie. În aceste condiţii, fiecare două săptămâni în care Franţa este în carantină ar putea reduce activitatea economică anuală cu 1,5 puncte procentuale, estimează Banca Franţei.
Pe acelasi subiect: