"Cea mai proastă cifră de creştere pe care a cunoscut-o Franţa după 1945 a fost în anul 2009, după marea criza financiară din 2008, când economia a înregistrat o contracţie de 2,2%. Probabil vom avea o contracţie mai amplă în acest an. Această arată amploarea magnitudinii şocului economic cu care ne confruntăm", a spus Bruno Le Maire în cursul audierii, potrivit Agerpres.

Luna trecută, Guvernul de la Paris a estimat că economia se va contracta cu 1% în acest an, însă ulterior Bruno Le Maire a sugerat că amploarea contracţiei economice va fi mult mai importantă decât se preconiza iniţial.

La rândul său, Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee) a apreciat că în prezent economia franceză funcţionează la 65% din capacitate din cauza coronavirusului, adăugând că fiecare lună de carantină şterge trei puncte din creşterea anuală a PIB-ului Franţei. Insee a adăugat că evoluţia PIB-ului este strâns legată de scenariu de ieşire din criza sanitară.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat, anterior, că o "recesiune profundă" în 2020 pe continentul european este o "concluzie inevitabilă", având în vedere gravele consecinţe economice ale pandemiei de coronavirus.

"În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual", a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

Cu privire la zona euro, Thomsen a apreciat că relaxarea normelor fiscale şi sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană şi Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic la pandemia de coronavirus. "Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ceea ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată", a spus Poul Thomsen.

În postarea sa, Thomsen a dezvăluit că, în acest moment, principala preocupare a FMI cu privire la Europa este legată mai degrabă de micile state din afara Uniunii Europene. "Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI", a spus Poul Thomsen.

"Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI", a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Vineri, directorul FMI, Kristalina Georgieva a spus că economia globală este deja în recesiune iar ţările trebuie să răspundă cu cheltuieli foarte mari pentru a evita o cascadă de insolvenţe şi cazuri de incapacitate de plată pe pieţele emergente.