Rezultatele sondajului lunar realizat de compania de analize financiare Markit arataă că Indicatorul Composite Purchasing Managers (PMI) în zona euro, care măsoară activitatea în industrie, a scăzut la 44,5 puncte în martie, de la 49,2 puncte în februarie, potrivit estimării finale publicate miercuri de Markit, cu sediul la Londra.

Este cel mai scăzut nivel de la mijlocul lui 2012, perioada de vârf a crizei datoriilor suverane din zona euro. Analiştii se aşteptau ca indicele să se situeze la nivelul de 44,8 puncte.

Un indicator PMI de peste 50 de puncte arată o expansiune a economiei, iar sub valoarea de 50 de puncte indicatorul reflectă o contractare a economiei.

"Chiar şi scăderea PMI la cel mai redus nivel din ultimii şapte ani şi jumătate maschează severitatea declinului din industrie, deoarece include un subindice care măsoară întârzierile în lanţul de aprovizionare şi care a majorat uşor indicatorul PMI. În mod normal întârzierile în lanţul de aprovizionare sunt văzute ca o majorare a cererii, dar în acest moment ele sunt un indicator al decimării lanţurilor globale de aprovizionare, în urma închiderii fabricilor pe plan mondial", a declarat Chris Williamson, economist şef la IHS Markit.

Şi cererea este profund afectată, indicele pentru comenzi noi este la cel mai redus nivel din ultimii 11 ani. El a scăzut la 37,5 puncte în martie, de la 49,4 puncte în februarie, cel mai semnificativ declin lunar din istoria studiului.

Reculul puternic al indicatorului PMI se explică prin "măsurile excepţionale adoptate de diferite ţări pentru a frâna propagarea coronavirusului, care au perturbat puternic activitatea companiilor", a explicat Markit.

Analiştii de la Markit au estimat recent că scăderea activităţii economice în zona euro în luna martie prefigurează o scădere de aproximativ 2% a Produsului Intern Brut în primul trimestru, iar această tendinţă de contractare puternică a economiei se va accentua în lunile următoare când ar urma să fie adoptate măsuri din ce în ce mai drastice destinate combaterii crizei sanitare.
 
FMI: O recesiune profundă în Europa este inevitabilă

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a estimat luni că o "recesiune profundă" în 2020 pe continentul european este o "concluzie inevitabilă", având în vedere gravele consecinţe economice ale pandemiei de coronavirus, transmite AFP.

"În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual", a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

Cu privire la zona euro, Thomsen a apreciat că relaxarea normelor fiscale şi sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană şi Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic la pandemia de coronavirus. "Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ceea ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată", a spus Poul Thomsen.

În postarea sa, Thomsen a dezvăluit că, în acest moment, principala preocupare a FMI cu privire la Europa este legată mai degrabă de micile state din afara Uniunii Europene. "Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI", a spus Poul Thomsen.

"Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI", a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Vineri, directorul FMI, Kristalina Georgieva a spus că economia globală este deja în recesiune iar ţările trebuie să răspundă cu cheltuieli foarte mari pentru a evita o cascadă de insolvenţe şi cazuri de incapacitate de plată pe pieţele emergente.