Pachetul convenit va garanta că UE şi statele sale membre sunt în măsură să îşi protejeze interesele esenţiale, constituind în continuare unul dintre cele mai deschise regimuri de investiţii din lume.

"Europa trebuie să îşi apere întotdeauna interesele strategice şi asta este exact ceea ce acest nou cadru ne va ajuta să facem. La aceasta mă refer atunci când spun că nu suntem naivi în domeniul liberului schimb. Avem nevoie de control cu privire la achiziţiile efectuate de societăţi străine, care vizează activele strategice ale Europei. Felicit Parlamentul European şi guvernele UE pentru ajungerea rapidă la acest acord", a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Citește pe: Invazia chineză. Mega-proiectul asiaticilor în Europa Centrală și de Est. Poziția României

La rândul său, comisarul pentru comerţ, Cecilia Malmström, a apreciat că "este o etapă importantă a procesului pe care l-am iniţiat cu doar un an în urmă pentru a proteja tehnologia şi infrastructurile critice din Europa".

"Aceasta demonstrează voinţa Europei de a da curs unei cereri puternice din partea cetăţenilor noştri şi a părţilor interesate. Într-o lume din ce în ce mai interconectată şi interdependentă, avem nevoie de mijloace pentru a ne proteja securitatea colectivă, menţinând în acelaşi timp Europa deschisă pentru afaceri. Contez pe Parlamentul European şi pe statele membre să aprobe rapid mecanismele de examinare a investiţiilor convenite marţi", a adăugat ea.

Cei mai mulți investitori străini din Europa vin din China și statele arabe.

Deschiderea către investiţiile străine directe este consacrată în tratatele UE. Investiţiile străine directe alimentează creşterea economică, inovarea şi ocuparea forţei de muncă. Cu toate acestea, în unele cazuri, investitorii străini ar putea încerca să achiziţioneze active strategice care să le permită să controleze sau să influenţeze întreprinderile europene ale căror activităţi sunt esenţiale pentru securitatea şi ordinea publică în UE şi în statele membre.

Principalele caracteristici ale noului cadru european pentru examinarea investiţiilor străine directe: creează un mecanism de cooperare în cadrul căruia statele membre şi Comisia vor putea face schimb de informaţii şi îşi vor exprima preocupările specifice; permite Executivului comunitar să emită avize în cazurile care privesc mai multe state membre sau în cazul în care o investiţie ar putea afecta un proiect sau un program de interes pentru întreaga UE, cum ar fi Orizont 2020 sau Galileo.

De asemenea, noul cadru încurajează cooperarea internaţională cu privire la politicile de examinare a investiţiilor, inclusiv schimbul de experienţă, de bune practici şi de informaţii privind tendinţele în materie de investiţii; reafirmă că interesele în materie de securitate naţională ţin de responsabilitatea statelor membre; noul cadru european nu va afecta capacitatea statelor membre de a-şi menţine mecanismele de revizuire existente, de a adopta unele noi sau de a rămâne fără astfel de mecanisme naţionale (în prezent, 14 state membre dispun de astfel de mecanisme). În plus, statele membre au ultimul cuvânt de spus în privinţa faptului dacă o anumită operaţiune ar trebui autorizată sau nu pe teritoriul lor şi se ia în considerare necesitatea de a acţiona respectând termene scurte favorabile întreprinderilor, precum şi cerinţe stricte de confidenţialitate.

Propunerea de instituire a unui cadru european pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniunea Europeană face parte din efortul Comisiei de a realiza o Europă care îşi protejează întreprinderile, lucrătorii şi cetăţenii.

China a cumpărat Europa bucată cu bucată

De la infrastructură și companii high-tech în estul Europei, la preluarea unor giganți economici, în vestul continentului, bani chinezești au fost investiți aproape în fiecare țară de pe bătrânul continent, arată o analiză a investițiilor pe care Beijingul le-a făcut pe bătrânul continent, începând din 2008, realizată de Bloomberg.

Fapt care i-a făcut pe liderii UE să se gândească la o strategie comună pentru a face față avântului de neoprit la Chinei în Europa, strategie care nemulțumește însă statele de la periferie, care se dezvoltă masiv cu bani chinezești.

Bloomberg a analizat 678 de afaceri finalizate pe care companii de stat și private din China le-au încheiat în 30 de țări europene, începând cu 2008. Astfel, China a investit în ultimii 10 ani cel puțin 255 de miliarde de dolari pe continentul european.

Aproximativ 360 de companii au fost preluate, începând cu producătorul Italian de cauciucuri Pirelli sau compania de leasing aerian irlandeză Avolon Holdings. Totodată, chinezii dețin în totalitate sau parțial patru aeroporturi în Europa, șase porturi (între care și un terminal în Portul Constanța), parcuri eoliene în cel puțin 9 țări și 13 echipe profesioniste de fotbal.

Bloomberg precizează, însă, că amibițiile Chinei în Europa sunt mult mai mari de atât, dacă luăm în considerare și cele 355 de fuziuni, investiții și joint ventures, ale căror valori nu au fost dezvăluite. Agenția de presă americană estimează că acestea ar putea valora în total alte 13,3 miliarde de dolari. La aceste sume se adaugă parcurile greenfield sau operațiunile pe bursă, care ar putea să totalizeze cel puțin 40 de miliarde de dolari, plus participația de 9 miliarde de dolari pe care grupul chinez Geely Holding a cumpărat-o la Daimler.

Câți bani au investit chinezii în România

Potrivit Bloomberg, în România au avut loc patru tranzacții cu bani chinezești, în valoare de 3,2 milioane de dolari, între care cea mai mare a fost preluarea, în 2016, a concesiunilor petroliere și de gaze deținute de Zeta Patroleum în România, pentru 2,9 milioane de dolari. Zeta Petroleum este o companie înființată în Marea Britanie, care are ca obiect de activitate exploatarea și producția de petrol și gaze în statele din Europa de Est.

Însă companiile chineze nu au nicăieri în Europa mai multe investiții ca în capitala Marii Britanii, unde dețin în jur de 20 de clădiri de birouri în cartierul financiar londonez Canary Wharf.

2016 a fost de departe anul cel mai bun al Chinei în Europa, atunci când ChemChina a anunțat preluarea producătorului de pesticide elvețian Syngenta, pentru 46,3 miliarde de dolari. Până la această megaafacere, investițiile chineze în Europa nu depășeau 20 de miliarde de dolari anual.

Mai mult de jumătate din banii investiți de China în Europa au intrat în primele cele mai mari cinci economii ale continentului. Numai în Marea Britanie, chinezii au investit 70 de miliarde de dolari. Dar nici țările mai mici și mai slabe din punct de vedere financiar nu au fost lăsate la o parte. În Grecia, chinezii au cumpărat portul Pireu și deși Germania, Franța și Italia insistă pentru crearea unui mecanism european de investiții în țările cu probleme financiare, state precum Grecia, Portugalia sau Cipru sunt sceptice și apelează tot la bani chinezi pentru a aduce în țară capitalul de care au nevoie.

Iar ofensiva chineză în Europa nu se oprește aici. Companii de la Beijing și-au exprimat intenția de a construi reactoare nucleare în România și Bulgaria, de a cumpăra porturi în Croația și Suedia, sau de a prelua producătorul de mașini ceh Skoda. Chinezii mai sunt interesați de un producător de petrol și gaze din Irlanda, de o stațiune de schi din Franța, de construcția unui pod în Croația sau a unei linii ferate care să lege Budapesta de Belgrad.

Potrivit raportului "M&A Emerging Europe 2017/2018”, publicat de CMS în colaborare cu EMIS, Europa emergentă a depăşit, anul trecut, nivelul de 2.000 de contracte de fuziuni şi achiziţii, iar China a devenit cel mai mare investitor străin din regiune. China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78% până la 7,7 miliarde de euro, după un avans de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017.