Conform acestui plan, elaborat pe fondul creşterii masive a investiţiilor chineze în ţările UE, Executivul comunitar va investiga investiţiile străine în sectoare esenţiale pentru protejarea intereselor strategice ale Europei din domeniul tehnologiilor, scrie Agerpres.

Cecilia Malmstrom a spus că discuţiile tripartite în vederea găsirii unui compromis pe care Parlamentul European şi Consiliul UE să îl poată accepta au fost extrem de constructive, rămânând în discuţie doar câteva aspecte.

''Nu avem un acord, dar avansăm. Există o mare probabilitate să încheiem discuţiile înainte de finalul anului'', a declarat Malmstrom înaintea unei reuniuni cu miniştrii comerţului din statele membre ale UE.

Reprezentanta CE a precizat că această iniţiativă nu este una 'anti-China', aşa cum se teme Italia, care încearcă să aibă legături mai strânse cu Beijingul în domeniul investiţiilor.

Europarlamentarii încearcă să extindă lista sectoarelor esenţiale, precum media şi nanotehnologiile, care să determine investigaţii. Marea Britanie şi România au avut rezerve, dar în această săptămână au apărut noi dubii legate de poziţia Italiei.

Ministrul austriac al economiei Margarete Schrambock, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, şi-a exprimat la rândul său optimismul. ''Continuă discuţiile cu italienii. Ce avem până acum este o soluţie foarte bună şi sunt convinsă că aceasta va fi aprobată'', a spus Schrambock.

Reprezentantul Italiei, Michele Geraci, a declarat că Roma sprijină principiul unui mecanism de screening asupra investiţiilor, dar a subliniat că actuala propunere, în care ţărilor li se cere să facă schimb de informaţii cu Comisia, încalcă dreptul ţărilor de a decide dacă doresc sau nu să blocheze o investiţie.

Comisarul european Cecilia Malmstrom a explicat însă că decizia finală asupra oricărei investiţii va reveni statelor membre.

China a cumpărat Europa bucată cu bucată

De la infrastructură și companii high-tech în estul Europei, la preluarea unor giganți economici, în vestul continentului, bani chinezești au fost investiți aproape în fiecare țară de pe bătrânul continent, arată o analiză a investițiilor pe care Beijingul le-a făcut pe bătrânul continent, începând din 2008, realizată de Bloomberg.

Fapt care i-a făcut pe liderii UE, între care și Angela Merkel și Emmanuel Macron, să se gândească la o strategie comună pentru a face față avântului de neoprit la Chinei în Europa, strategie care ar nemulțumi însă statele de la periferie, care se dezvoltă masiv cu bani chinezești.

Bloomberg a analizat 678 de afaceri finalizate pe care companii de stat și private din China le-au încheiat în 30 de țări europene, începând cu 2008. Astfel, China a investit în ultimii 10 ani cel puțin 255 de miliarde de dolari pe continentul european.

Aproximativ 360 de companii au fost preluate, începând cu producătorul Italian de cauciucuri Pirelli sau compania de leasing aerian irlandeză Avolon Holdings. Totodată, chinezii dețin în totalitate sau parțial patru aeroporturi în Europa, șase porturi (între care și un terminal în Portul Constanța), parcuri eoliene în cel puțin 9 țări și 13 echipe profesioniste de fotbal.

Bloomberg precizează, însă, că amibițiile Chinei în Europa sunt mult mai mari de atât, dacă luăm în considerare și cele 355 de fuziuni, investiții și joint ventures, ale căror valori nu au fost dezvăluite. Agenția de presă americană estimează că acestea ar putea valora în total alte 13,3 miliarde de dolari. La aceste sume se adaugă parcurile greenfield sau operațiunile pe bursă, care ar putea să totalizeze cel puțin 40 de miliarde de dolari, plus participația de 9 miliarde de dolari pe care grupul chinez Geely Holding a cumpărat-o la Daimler.

Câți bani au investit chinezii în România

Potrivit Bloomberg, în România au avut loc patru tranzacții cu bani chinezești, în valoare de 3,2 milioane de dolari, între care cea mai mare a fost preluarea, în 2016, a concesiunilor petroliere și de gaze deținute de Zeta Patroleum în România, pentru 2,9 milioane de dolari. Zeta Petroleum este o companie înființată în Marea Britanie, care are ca obiect de activitate exploatarea și producția de petrol și gaze în statele din Europa de Est.

Însă companiile chineze nu au nicăieri în Europa mai multe investiții ca în capitala Marii Britanii, unde dețin în jur de 20 de clădiri de birouri în cartierul financiar londonez Canary Wharf.

2016 a fost de departe anul cel mai bun al Chinei în Europa, atunci când ChemChina a anunțat preluarea producătorului de pesticide elvețian Syngenta, pentru 46,3 miliarde de dolari. Până la această megaafacere, investițiile chineze în Europa nu depășeau 20 de miliarde de dolari anual.

Mai mult de jumătate din banii investiți de China în Europa au intrat în primele cele mai mari cinci economii ale continentului. Numai în Marea Britanie, chinezii au investit 70 de miliarde de dolari. Dar nici țările mai mici și mai slabe din punct de vedere financiar nu au fost lăsate la o parte. În Grecia, chinezii au cumpărat portul Pireu și deși Germania, Franța și Italia insistă pentru crearea unui mecanism european de investiții în țările cu probleme financiare, state precum Grecia, Portugalia sau Cipru sunt sceptice și apelează tot la bani chinezi pentru a aduce în țară capitalul de care au nevoie.

Iar ofensiva chineză în Europa nu se oprește aici. Companii de la Beijing și-au exprimat intenția de a construi reactoare nucleare în România și Bulgaria, de a cumpăra porturi în Croația și Suedia, sau de a prelua producătorul de mașini ceh Skoda. Chinezii mai sunt interesați de un producător de petrol și gaze din Irlanda, de o stațiune de schi din Franța, de construcția unui pod în Croația sau a unei linii ferate care să lege Budapesta de Belgrad.

Potrivit raportului "M&A Emerging Europe 2017/2018”, publicat de CMS în colaborare cu EMIS, Europa emergentă a depăşit, anul trecut, nivelul de 2.000 de contracte de fuziuni şi achiziţii, iar China a devenit cel mai mare investitor străin din regiune. China a crescut valoarea investiţiilor sale în regiune cu 78% până la 7,7 miliarde de euro, după un avans de 96% în 2016. Statele Unite au rămas primul investitor ca volum, cu 92 de tranzacţii în 2017.