Chinezii “cumpără” Germania companie cu companie. Ce măsuri radicale pregătește Guvernul de la Berlin
Yuani, China
Guvernul de la Berlin lucrează la adoptarea unor măsuri pentru a contracara creşterea numărului de oferte din China pentru participaţii în companii tehnologice germane.
Potrivit unor surse guvernamentale, citate de Reuters, autoritățile vor inclusiv crearea unui fond de un miliard de euro care ar putea salva firmele afectate de probleme financiare.
De asemenea, ar putea fi modificate reglementările privind comerţul extern pentru ca statul să se asigure că tehnologiile cheie rămân în posesia germanilor, scrie Agerpres.
Germania vrea să poată investiga dacă un investitor din afara UE cumpără sub 25% dintr-o anumită firmă germană, din diverse domenii.
"Aceasta este o problemă la care lucrăm din greu", susţin sursele.
Anul trecut, firmele chineze au finalizat 30 de achiziţii în Germania, aproape dublu faţă de cifra din 2016, iar propunerile chineze au reprezentat 40% din cele 165 de verificări ale preluărilor străine în ultimii trei ani, adaugă sursele.
În ultimă instanţă, Guvernul de la Berlin vrea de asemenea să înfiinţeze un fond care ar putea ajuta companiile dacă nu se găseşte un investitor privat pentru a înlocui un posibil ofertant chinez, sau dacă garanţiile băncii de stat KfW nu sunt suficiente.
"Vorbim de aproximativ un miliard de euro care ar putea fi disponibili în ultimă instanţă", banii ar putea fi folosiţi şi pentru a sprijini dezvoltarea tehnologiile cheie de către firmele germane, susţin sursele.
Autorităţile germane au declarat în mod repetat că vor lua în considerare măsuri pentru a proteja mai bine companiile de achiziţiile străine.
În Germania şi în alte ţări, inclusiv SUA, Franţa, Australia şi Marea Britanie, există temeri că în urma preluărilor statul chinez obţine prea mult acces la tehnologiile cheie.
Germania, cea mai mare economie europeană, vrea să poată investiga dacă un investitor din afara UE cumpără cel puţin 15% dintr-o anumită firmă germană cu activităţi în domeniul apărării sau securităţii, a anunţat luna trecută un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei de la Berlin.
"Am sugerat un prag de 15% în negocierile preliminare cu alte ministere", a precizat oficialul de la Ministerul Economiei.
"Până acum, puteam face verificări numai în cazul în care erau achiziţionate cel puţin 25% din acţiunile unei companii. Acum vrem să scădem acest prag, astfel încât să putem verifica mai multe achiziţii în sectoarele economice sensibile", a afirmat recent ministrul german al Economiei, Peter Altmaier.
Anul trecut, Guvernul de la Berlin a adoptat un decret care înăspreşte regulile privind investiţiile străine în companiile de importanţă strategică, pe fondul apetitului Chinei pentru companiile germane. Noile reglementări permit Executivului să blocheze preluarea unor companii dacă există riscul ca expertiza (know-how) să ajungă peste hotare şi să intervină în cazul în care un cumpărător acumulează o participaţie de 25%.
Luna trecută, Cabinetul a indicat că este pregătit să folosească noul drept de veto în cazul ofertei chineze pentru producătorul de echipamente Leifeld. Acţionarul majoritar al Leifeld, Georg Koffler, a anunţat că firma chineză Yantai Taihai a renunţat la încercarea de achiziţionare a companiei, înaintea aşteptatei împotriviri a Guvernului german.
Preluarea, în 2016, a producătorului german de roboţi Kuka de către firma chineză Midea a dat naştere la îngrijorări că statul chinez dobândeşte acces la tehnologii de vârf, dar, în acelaşi timp, îşi protejează propriile companii de preluarea de către companii străine.
Noile reguli adoptate anul trecut stabilesc pentru prima dată criteriile pentru blocarea unei tranzacţii care pune în pericol infrastructuri vitale, precum spitalele sau reţelele energetice. În plus, Guvernul de la Berlin vrea să aibă la dispoziţie patru luni, în loc de două în prezent, pentru a examina ofertele de preluare venite de la companii din afara Uniunii Europene.
De asemenea, Executivul de la Berlin a extins câmpul tranzacţiilor care vor fi spuse examinării sale, în special în domeniul prestatorilor de servicii sau producătorilor de software utilizate de companii care aparţin sectoarelor strategice, precum reţelele de electricitate, centralele nucleare, aprovizionarea cu pă, reţelele de telecomunicaţii, spitalele sau aeroporturile.
Pe acelasi subiect: