Cu efect de domino, procesul de forare denumit fisurare hidraulica, prin care se extrag gazele de sist, zgaltaie pietele de energie din intreaga lume, de la Washington la Moscova si Beijing.

Unii analisti estimeaza ca se va intampla ceea ce nu cu mult timp in urma era de neconceput: Statele Unite nu vor mai avea nevoie sa importe gaze naturale in viitorul apropiat, iar Rusia va fi marele perdant.

“Spre acest aspect isi indreapta atentia toata lumea in prezent. Zilele de dominatie a pietelor europene de energie au apus”, spune Fiona Hill, expert pe Rusia la Brookings Institution, un think tank din Washington.

Iar natiunile care cumpara sau vand energie ar avea de pierdut sau de castigat. “Bogatiile naturale din SUA, Rusia si China – si puterea lor de a influenta intreaga lume – sunt strans legate de evolutiile pietei petrolului in urmatorii ani", explica intr-un raport profesorii de la Harvard.

Povestea a inceput sa iasa la lumina in urma cu cativa ani, pe masura ce descoperirea de noi metode de extragere a gazelor naturale a scos la iveala noi perimetre de exploatare, cum ar fi cele din Pennsylvania si Texas.

Si in momentul in care toata lumea credea ca SUA au ramas fara rezerve de gaze naturale, piata a fost invadata de gaze de sist, iar preturile au scazut considerabil.

Astfel, daca Rusia exporta gaze naturale catre Europa si alte tari din lume cu 10 dolari unitatea, in SUA pretul era de doar 3 dolari, pentru aceeasi cantitate. Iar acest lucru a atras atentia companiilor energetice din intreaga lume.

Unele guverne europene au inceput sa vada un viitor intunecat Rusiei in ceea ce priveste gazele naturale. In 2009, Rusia a interrupt alimentarea cu gaze a Europei prin Ucraina, din cauza unor dispute intre cele doua tari legate de preturi. Mai mult de 15 tari europene au ramas fara gaze in acea perioada si au fost nevoite sa gaseasca solutii alternative.

Gazprom, cu sediul la Moscova, este cel mai mare producator de gaze naturale la nivel mondial, este detinut de stat si a avut un profit de 44 de miliarde de dolari anul trecut. Compania a stopat, insa, luna trecuta, dezvoltarea unei noi exploatatii in regiunea arctica, iar rapoartele financiare arata ca profiturile au scazut deja cu 25%.

De partea celalalta, in campania electorala prezidentiala din SUA, candidatii au adus in discutie si acest aspect. Un document de campanie al lui Mitt Romney indica faptul ca “va gasi politici care sa scada dependenta statelor europene de resursele de gaze rusesti”, in timp de Barack Obama a spus, in septembrie, ca americanii “au sub picioare resurse de gaze care sa le ajunga sute de ani”, ceea ce va duce la “scaderea importurilor la jumatate pana in 2020 si crearea a peste 600.000 de noi locuri de munca in industria gazelor naturale.”

Toate aceste lucruri au ajuns si la urechile Kremlinului. In iesirile sale publice, Vladimir Putin a inceput sa vorbesca despre cat de periculoasa este procedura de extragere a gazelor de sist, iar reprezentantii Gazprom sustin ca tarile europene vor putea sa se foloseasca de gazele de sist abia peste multi ani si estimeaza ca gazele din America nu vor ajunge in Europa in cantitati foarte mari.

In acest context au aparut informatii potrivit carora Rusia plateste organizatii de mediu care sa impiedice inceperea exploatarii gazelor de sist in Europa, care ar putea reduce exporturile Gazpromului. Compania ruseasca a respins astfel de teorii ale conspiratiei.

Coincidenta sau nu, mass-media, inclusiv agentia de presa AP, au prezentat in ultima perioada mai multe materiale despre felul in care exploatarea gazelor de sist afecteaza mediul. Unii specialisti sustin, insa, ca problemele de poluare a aerului si a apei sunt rare, in tip ce altii spun ca in acest moment nu exista suficiente cercetari in domeniul extractiei gazelor de sist.