Guvernul de la Londra a publicat joi un 'plan B' pentru găsirea unei soluţii la problema privind frontiera irlandeză după ieşirea Marii Britanii din UE, care prevede o aliniere la normele vamale ale UE până la sfârşitul anului 2021, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Publicarea planului, denumit 'backstop', are loc pe fondul tensiunilor din cadrul guvernului referitoare la această chestiune, susţinătorii unui Brexit fără compromisuri temându-se că această soluţie va prelungi fără sens ieşirea ţării din UE.

Părând să răspundă îngrijorărilor acestora, 'nota tehnică' publicată joi prevede că această soluţie este 'limitată în timp', până la viitoarele aranjamente cu UE, pe care Londra doreşte să le vadă în vigoare până la sfârşitul anului 2021.

Acest termen depăşeşte cu un an sfârşitul perioadei de tranziţie (decembrie 2020) negociată de Londra pentru a atenua efectele economice ale Brexitului.

Cu toate acestea, planul 'backstop' va fi utilizat doar în cazul în care nu va fi găsită nicio altă soluţie pentru evitarea unei 'frontiere dure' între Irlanda de Nord şi Irlanda.

Negociatorul şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a salutat pe Twitter publicarea acestei propuneri, precizând că ea trebuie studiată pentru a se verifica, între altele, respectarea 'integrităţii' pieţei unice şi a uniunii vamale.

Problema graniţei cu Irlanda este una dintre cele mai dificile în negocierile privind Brexitul din cauza temerilor reintroducerii unei 'frontiere dure' între partea de nord, ataşată Regatului Unit şi care, prin urmare, va părăsi UE, şi partea de sud, Republica Irlanda, care va rămâne membră a UE.

În martie, britanicii au acceptat să includă, în proiectul de acord privind retragerea din UE, opţiunea 'backstop', cel puţin până în momentul prezentării unei soluţii satisfăcătoare.

Guvernul conservator al premierului Theresa May a prezentat, de asemenea, alte două scenarii. Unul, numit 'facilitare maximă', ar fi o soluţie tehnologică menită să menţină fluiditatea schimburilor comerciale cu UE, dar care implică infrastructură fizică la frontieră. Celălalt scenariu se referă la un acord vamal.

Tensiunile în jurul soluţionării acestei probleme au culminat joi dimineaţa cu zvonuri privind o posibilă demisie a ministrului pentru Brexit, David Davis. Downing Street a dat însă asigurări că acesta a discutat cu Theresa May şi că premierul se aşteaptă ca acesta să rămână în funcţie.

Un deputat conservator proeuropean a declarat sub rezerva anonimatului că nota publicată joi este un 'compromis' pentru a evita demisia lui David Davis.

Şefa guvernului britanic s-a întâlnit de asemenea cu alţi membri eurosceptici ai guvernului: ministrul de externe Boris Johnson şi ministrul comerţului Liam Fox.

În plus faţă de problema irlandeză, guvernul britanic urmează să publice o Carte albă cu planurile post-Brexit, în timp ce un summit european este programat pentru perioada 28-29 iunie la Bruxelles.

Problema graniţei cu Irlanda este una dintre cele mai dificile în negocierile privind Brexitul din cauza temerilor instituirii unei “frontiere dure” între partea de nord, ataşată Regatului Unit şi care, prin urmare, va părăsi UE, şi partea de sud, Republica Irlanda, care va rămâne membră a UE.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.

Timp de trei decenii, ciocniri sângeroase au avut loc între naționaliștii irlandezi catolici, pe de o parte, și protestanții unioniști, pe de altă parte, conflict soldat cu 3.600 de morți. Pacea a fost restabilită în urmă cu 20 de ani. În 1998, Acordul de pace din Vinerea Mare (“Good Friday Agreement") a pus capăt acestei perioade de înfruntări confesionale, conflict catalogat că fiind unul dintre cele mai sângeroase din Europa de după război.

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi Republica Irlanda au aderat împreună la UE, în 1973, într-o perioada în care violenţele şi atacurile teroriste puseseră stăpânire pe Belfast. Controalele de la graniţa dintre cele două ţări au fost eliminate în anii ’90, când cele două state au devenit parte a pieţei unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare din 1998 a dus la încetarea ostilităţilor dintre republicanii catolici care luptau pentru unificarea Irlandei şi protestanţii unionişti loiali Regatului Unit.