Aflată în capitala bulgară pentru Summitul UE-Balcanii Occidentali, Theresa May a fost întrebată dacă guvernul de la Londra va cere UE ca Marea Britanie să rămână în uniunea vamală a UE după 2020, când se încheie perioada de tranziţie post-Brexit.

''Nu. Regatul Unit va părăsi uniunea vamală întrucât ieşim din Uniunea Europeană. Desigur, vom negocia viitoarele înţelegeri vamale cu Uniunea Europeană şi am stabilit trei obiective'', a răspuns şefa Executivului britanic.

Ea a precizat că trebuie ca Marea Britanie să elaboreze propria politică privind comerţul cu restul lumii, ţara sa să aibă schimburi comerciale fără fricţiuni cu UE şi să nu existe o 'frontieră dură' cu Irlanda.

Ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a afirmat constant angajamentul Londrei faţă de evitarea unei 'frontiere dure' între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda după Brexit.

Parteneriatul vamal reprezintă una dintre propunerile prezentate de guvernul britanic şi presupune că Londra va continua să colecteze tarife pentru bunurile care sunt destinate statelor membre ale UE.

Dezbaterea privind rămânerea Marii Britanii într-o uniune vamală cu UE a devenit unul dintre subiectele controversate în dosarul Brexit. O uniune vamală care stabileşte tarife externe pentru bunuri importate de UE şi permite libera circulaţie a acestora ar oferi o soluţie la problema evitării unei 'frontiere dure'.

Marea Britanie va face publică o ”carte albă”, în care va prezenta condițiile în care vrea să iasă din UE

Guvernul britanic a anunţat că va face publică în curând o “carte alba” în care va prezenta “ambiţiile” Londrei pentru perioada post-Brexit, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Este timpul să ne prezentăm intenţiile cu mult mai multe detalii decât am făcut-o până acum”, a declarat la BBC David Lidington, secretar de stat în cabinetul prim-ministrului Theresa May.

A fost mult de muncă în diferitele servicii guvernamentale pentru a da substanţă viziunii premierului despre o relaţie profundă, extinsă şi specială între noi şi Uniunea Europeană după plecarea noastră din UE. Aceasta este ceea ce vrem să explicăm în detaliu”, a mai spus Lidington.

Documentul va prezenta “ceea ce se va schimba” după ieşirea ţării din UE, dar şi “ambiţia noastră pentru relaţiile viitoare ale Marii Britanii cu UE, (...) viziunea noastră despre rolul viitor al Marii Britanii în lume”, a declarat marţi ministrul pentru Brexit, David Davis, cu prilejul unei reuniuni interministeriale.

Potrivit BBC, această “carte albă” de peste 100 de pagini va fi făcută publică înaintea summitului european de la 28 şi 29 iunie, pe fondul semnelor de nerăbdare ale Bruxellesului faţă de ritmul negocierilor.

“O spun adesea, timpul se scurge”, a declarat luni negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, insistând mai ales pe problema frontierei irlandeze.

Guvernul britanic studiază în prezent două scenarii pentru rezolvarea acestei probleme care îl divizează. Unul din ele, de 'facilitare maximală', ar consta în principal în recurgerea la tehnologii pentru a menţine fluxul schimburilor comerciale cu UE, dar ar implica şi infrastructuri la frontiere.

Cel de-al doilea, preferat de Theresa May, ar lua forma unui acord vamal prin care Marea Britanie ar percepe taxe vamale în numele Uniunii Europene pentru bunurile care îi tranzitează teritoriul, dar sunt destinate pieţei celor 27, aplicând însă propriile taxe mărfurilor care îi sunt destinate.

În pofida mai multor reuniuni de lucru, guvernul nu a reuşit să tranşeze încă între cele două opţiuni, atrăgându-şi criticile opoziţiei laburiste, care consideră această întârziere 'profund îngrijorătoare'.

Pentru a complica şi mai mult situaţia, 'Attorney General', cel mai înalt responsabil judiciar în Marea Britanie, a fost sesizat de urgenţă pentru un aviz asupra fiecăruia din scenarii, a scris cotidianul The Times.

Theresa May şi-a reiterat cele trei obiective: o politică comercială independentă, relaţii comerciale cât mai flexibile cu UE, menţinerea unei frontiere deschise între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda vecină, şefa guvernului recunoscând însă că atingerea lor va fi 'dificilă'.