Nord-irlandezii ar vota în proporţie covârşitoare în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană dacă s-ar organiza un referendum asupra acordului final privind Brexit-ul, potrivit unui sondaj de opinie citat luni de cotidianul britanic The Guardian, preluat de Agerpres.

La referendumul din 2016, în Irlanda de Nord 56% dintre votanţi s-au pronunţat pentru rămânerea Marii Britanii în UE, iar 44% pentru ieşirea din Uniune.

Între timp, sprijinul faţă de ieşirea din blocul comunitar a scăzut cu 13% procente, ajungând la 31%, o situaţie ce subminează poziţia fermă a Partidului Democratic Unionist în favoarea Brexit-ului. De altfel, la doi ani de la referendum, sprijinul faţă de rămânerea în UE a crescut la 69%.
 
'Proporţia celor care vor rămânerea (în UE) a crescut de la referendumul din 2016 pentru că mai mulţi oameni au devenit conştienţi de posibilele costuri şi inconveniente ale ieşirii din UE, în calitate de cetăţeni şi ca angajaţi sau angajatori', a comentat Brendan O'Leary, profesor de ştiinţe politice la Queen's University din Belfast.

Sondajul a indicat, de asemenea, un nivel semnificativ de sprijin pentru proteste împotriva oricăror controale la graniţa dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, mai ales în rândul catolicilor, majoritari în comunităţile de la frontieră.

Dependență economică

Controalele de la graniță au dispărut în anii ’90, cand ambele economii au devenit parte a pieței unice europene, iar Acordul din Vinerea Mare, încheiet în aprilie 1998, a pus capăt violențelor de 30 de ani dintre republicanii catolici și unioniștii protestanți, soldate cu peste 3.600 de morți.

Prin votul anti-Brexit de la referendumul pentru ieșirea Marii Britanii din UE, Irlanda de Nord și-a exprimat clar dorința de a rămâne într-un fel de uniune cu Irlanda, în interiorul UE. Sinn Fein, care îi reprezintă pe cei care vor unirea cu Irlanda și care a militat pentru rămânerea în UE, spune că a venit timpul pentru un referendum pentru unire.

“Brexitul, cu respingerea drepturilor democratice ale oamenilor din Irlanda de Nord, cu lipsa completă de interes și înțelegere a Londrei față de impactul pe care ieșirea din UE îl are asupra comunității și asupra relațiilor economice cu Dublinul, a accelerat dezbaterea privind unificarea”, a spus Conor Murphy, membru al parlamentului local din Irlanda de Nord.

Îngrijorările în cele două Irlande au crescut, în condițiile în care negocierile pentru Brexit nu vin cu soluții concrete în ceea ce privește frontiera comună. Atât Dublinul, cât și Belfastul se tem de o reintroducere a unei frontiere ”dure” cu Irlanda de Nord - cu posturi de frontieră - care ar fragiliza Acordul de pace din 1998, care a pus capăt unei perioade de 30 de ani de război civil.

După Brexit, frontiera de 500 de km dintre Irlanda şi Irlanda de Nord va fi singura graniță terestră pe care Marea Britanie o va avea UE. Cum va funcționa această frontieră este un subiect sensibil, datorită istoriei regiunii. Atât Bruxelles-ul, cât și Londra au declarat de-a lungul timpului că o soluție va fi găsită în timpul negocierilor și nu va exista din nou o graniță și puncte de control între cele două Irlande. Însă, până în prezent, nu a fost făcută nicio propunere concretă.