În ultimele zile, mai mulţi parlamentari au declarat că este posibil ca Guvernul să încerce să pună în practică o propunere legislativă pe care industria bancară a criticat-o şi a considerat-o, posibil, ilegală.

"Ar putea să fie unele modificări, însă, în mare parte ceea ce am propus va fi implementat. Există o largă majoritate pentru acest lucru aşa că mă aştept să se întâmple", a declarat Fredrik Olovsson, un parlamentar important în cadrul Partidului Social Democrat, la putere.

Olovsson face parte dintr-o comisie pentru revizuirea legii de funcţionare a băncii centrale, care a propus anul trecut obligarea băncilor care oferă conturi curente şi au depozite de la populaţie de peste 70 miliarde coroane (7,6 miliarde dolari) să ofere în continuare retrageri de numerar şi să intermedieze chitanţe zilnice.

Actul legislativ este un răspuns la avansul rapid al Suediei spre o societate fără numerar, în care băncile nu vor mai oferi retrageri de numerar iar magazinele nu vor mai accepta nici ele cash. Însă unele persoane au dificultăţi în a se descurca cu telefoanele mobile sau cardurile bancare. Există de asemenea îngrijorări cu privire la ceea ce se va întâmpla dacă sistemul de plăţi digitale se va prăbuşi brusc.

Asociaţia băncilor din Suedia susţine, însă, că acest plan va face doar câteva bănci responsabile pentru a furniza numerar şi ar putea încălca legislaţia din Uniunea Europeană. Autoritatea pentru concurenţă şi organismul pentru supravegherea pieţei financiare au criticat şi ele propunerea legislativă, susţinând că va distorsiona competiţia deoarece va afecta doar unele bănci iar, pe de altă parte, asigurarea numerarului ar fi o responsabilitate a statului.

Pe de altă partea, Banca Centrală a Suediei susţine că propunerea, care are sprijin şi în rândul parlamentarilor din opoziţie, nu merge suficient de departe în sensul că toate băncile ar trebui obligate să intermedieze tranzacţii cu numerar.

Guvernul format din social democraţi şi verzi a refuzat să facă comentarii cu privire la forma finală a actului legislativ dar a confirmat că va face o propunere către consiliul legislativ în primăvara acestui an înainte de a o prezenta Parlamentului în toamnă, a declarat purtătoarea de cuvânt a ministrului pentru pieţe financiare.

Suedia este țara care folosește numerarul cel mai puţin de pe planetă

Propunerea parlamentarilor este un răspuns la fenomenul de tranformare rapidă a Suediei, care devine ţara unde numerarul este cel mai puţin utilizat de pe planetă. Majoritatea oficiilor bancare au încetat operaţiunile cu numerar, multe magazine, muzee şi restaurante acceptă acum doar plata cu cardul sau plăţi mobile. Însă, există şi o parte negativă a acestei evoluţii, deoarece multe persoane, în special vârstnici, nu au acces la societatea digitală.

În replică, Asociaţia băncilor din Suedia susţine că propunerea parlamentarilor violează legislaţia europeană şi concurenţa pentru că forţează doar câteva bănci să asigure în continuare numerar.

"Introducerea unei cerinţe legale doar pentru câteva bănci este îndoielnică deoarece aceeaşi cerinţă nu este impusă şi altor bănci şi companii din lanţul de gestionare a numerarului, precum retailerii", susţine directorul general al Asociaţiei băncilor din Suedia, Hans Lindberg.

În plus, bancherii susţin că propunerea va duce la o creştere semnificativă a costurilor, cu până la 100 milioane de coroane pe an, pentru bănci şi consumatori. Cifra nu corespunde cu cea avansată de comisia parlamentară care a estimat că cele şase bănci afectate de această măsură vor suferi de o majorare a costurilor cu 8 până la 15 milioane de coroane pe an.

Guvernatorul băncii centrale a Suediei, Stefan Ingves şi-a exprimat îngrijorarea că lipsa de numerar ar putea fi o problemă într-o situaţie de criză şi a sugerat ca noua legislaţie să protejeze guvernanţa publică a sistemului de plată precum şi introducerea unei monede digitale. În plus, Stefan Ingves a sugerat că băncile ar trebui forţate să gestioneze numerar, un punct de vedere împărtăşit de comisia parlamentară.

Un studiu publicat de Insight Intelligence arată că doar 25% din suedezi au plătit cu bani gheaţă cel puţin odată pe săptămână în 2017, faţă de 63% în urmă cu patru ani. În plus, 36% nu au utilizat niciodată numerar sau au plătit cu bani gheaţă o dată sau de două ori pe an.

În replică, Banca Centrală a Suediei (Riksbank) analizează necesitatea de a fi introdusă o formă oficială de monedă digitală, o aşa-numită e-krona. O propunere finală este aşteptată la finele acestui an, însă ideea este că e-krona ar urma să complementeze numerarul şi nu să îl înlocuiască complet.