Suedia este considerată ţara unde numerarul este cel mai puţin utilizat de pe planetă. Majoritatea oficiilor bancare au încetat operaţiunile cu numerar, multe magazine, muzee şi restaurante acceptă acum doar plata cu cardul sau plăţi mobile. Însă, există şi o parte negativă a acestei evoluţii, deoarece multe persoane, în special vârstnici, nu au acces la societatea digitală.

Anul trecut, cantitatea de numerar în circulaţie în Suedia a atins cel mai scăzut nivel de după 1990 şi este cu 40% sub vârful atins în 2007. În plus, scăderile anuale înregistrate în anii 2016 şi 2017 au fost cele mai mari din istorie.

Un studiu publicat la începutul anului de Insight Intelligence arată că doar 25% din suedezi au plătit cu bani gheaţă cel puţin odată pe săptămână în 2017, faţă de 63% în urmă cu patru ani. În plus, 36% nu au utilizat niciodată numerar sau au plătit cu bani gheaţă o dată sau de două ori pe an.

Cu toate acestea, autotitățile aduc în discuție o problemă sensibilă cu care cetățenii se vor confrunta în cazul renunțării totale la banii lichizi – și anume faptul că în Suedia se va ajunge în curând la situația în care toate plățile vor fi controlate de băncile din sectorul privat, scrie The Guardian.

Întregul sistem de plăți va fi controlat de bănci private

Guvernatorul Riksbank – banca central a Suediei, Stefan Ingves, susține necesitatea unei legislații naționale care să securizeze controlul statului asupra sistemului de plăți, argumentând că posibilitatea de a face și de a primi plăți este un “bun colectiv”, cum sunt și apărarea, tribunalele sau statisticile publice.

“Cei mai mulți dintre cetățeni nu se vor simți confortabil să predea aceste funcții sociale unor companii private. Este clar că, în cazul unei crize serioase sau al unui război, suedezii nu ar fi pregătiți, iar noi nu vom ști dinainte felul în care gospodăriile ăși vor păti conbustibilul, alimentele și alte necesități”, a spus Ingves.

Declarațiile guvernatorului băncii centrale au adus în prim plan îngrijorările pe care le au și alții în legătură cu o societate fără bani lichizi, spune Björn Eriksson, un fost comisar de poliție, care acum este liderul unui grup care se numește Kontantupproret (Revolta Banilor).

Până acum, Kontantupproret a fost văzută ca fiind vocea celor în vârstă și a celor care nu știu să folosească tehnologia.

Niciun sistem bazat pe tehnologie nu este 100% sigur

“Când ai un sistem digitalizat complet nu ai nicio armă să te aperi în cazul în care cineva îl închide. Dacă Putin invadează Gotland (cea mai mare insula a Suediei), va fi suficient pentru el să închidă sistemul de plăți. Nicio altă țară nu se gândește să-și asume astfel de riscuri, toți se gândesc la un fel de sistem analog”, a explicat Eriksson.

Niciun sistem bazat pe tehnologie nu este 100% sigur în fața pierderilor sau a fraudei, spune și Mattias Skarec, consultant în securitate digitală. În prezent, societatea suedeză este împărțită în două tabere: cei cărora le pace noua tehnologie și cei care nu se pot obișnui cu ideea ca toate plățile lor să fie tehnologizate.

“Suntem naivi să credem că putem abandona complet lnumerarul și să ne bazăm doar pe tehnologie”, spune Skarec.

Skarec reamintește probleme pe care le-au avut anul trecut două bănci suedeze în cazul plăților cu cardul și Bank ID – sistemul de autorizare digital care permite oamenilor să se identifice în cazul plăților de pe telefonul mobil.

Hackerii au descoperit deja cum să exploateze vulnerabilitățile sistemului pentru a fura sume mari de bani din conturile oamenilor, în special din cele de pensii.

Banca centrala vrea monedă digitală

În aceste condiții, Riksbank analizează necesitatea de a fi introdusă o formă oficială de monedă digitală, o aşa-numită e-krona. O propunere finală este aşteptată la finele acestui an, însă ideea este că e-krona ar urma să complementeze numerarul şi nu să îl înlocuiască complet.

Guvernatorul Riksbank, Stefan Ingves, a declarat că Suedia ar trebui să analizeze dacă se impune obligarea băncilor să furnizeze numerar clienţilor. În raportul său anual, banca centrală a Suediei susţine că se pune întrebarea ce rol ar trebui să joace instituţia în viitor, având în vedere scăderea constantă a plăţilor cu numerar.

"Riksbank analizează cu atenţie această evoluţie. Pe ansamblu, cred că ne confruntăm cu modificări structurale în domenii care anterior au fost stabile. Aceasta este o evoluţie care va afecta toate departamentele Riksbank şi vom fi nevoiţi să luăm decizii strategii cu privire la evoluţia viitoare", a spus Stefan Ingves.

Totodată, luna trecută, a fost înființată și o comisie parlamentară care efectuează o revizuire de amploare a legislaţiei cu privire la banca centrală.