Negocierile UE-SUA pe tema Acordului comercial transatlantic se vor prelungi pana in 2016. Europa se teme de o “invazie” a multinationalelor americane
Negocierile intre Uniunea Europeana si Statele Unite pe tema Acordului comercial transatlantic se vor extinde in anul 2016, anunta principalul negociator european, Ignacio Garcia Bercero, explicand ca discutiile vor intra intr-o etapa "mai dificila" si "mai intensa".
Acest an este considerat crucial pentru obtinerea de progrese in negocierile pe tema Parteneriatului Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP), in contextul in care in Statele Unite vor avea loc alegeri prezidentiale in noiembrie 2016, iar mandatul presedintelui Barack Obama se va incheia in ianuarie 2017. Deocamdata, nu au fost luate decizii esentiale pentru Acordul de liber-schimb, iar sansele unei intelegeri in scurt timp sunt reduse.
"In momentul de fata, nu vreau sa includ sau sa exclud nimic in privinta a ceea ce este posibil inainte de sfarsitul acestui an", a declarat negociatorul-sef al Uniunii Europene, Ignacio Garcia Bercero, citat de Reuters, scrie Mediafax.
"Dar este clar ca finalizarea negocierilor si ajungerea la un acord propriu-zis va necesita mai mult timp decat anul 2015", a spus oficialul UE, apreciind ca discutiile nu vor fi afectate de campania electorala prezidentiala din Statele Unite.
"Statele Unite ne-au transmis foarte clar ca pot continua negocierile in anul 2016", a explicat Bercero.
Unul dintre principalele obstacole in negocierile pe tema acordului menit sa reduca barierele comerciale si sa armonizeze legislatia este o clauza privind protectia investitiilor solicitata de partea americana.
In Europa, exista temeri ca multinationalele americane ar putea invoca mecanismul reglementarii disputelor pentru a contesta reglementarile comunitare din industria alimentara, din domeniul muncii si al mediului inconjurator.
Initiatorii proiectului mizeaza pe cresterea schimburilor comerciale cu cel putin 100 de miliarde de dolari (91 miliarde de euro) anual, pe ambele maluri ale Atlanticului.
De ce se teme Europa
Negocierea acordului comercial gigant inrte cele doua blocuri economice, care ar crea, pentru prima data, o piata transatlantica de 800 de milioane de persoane si ar uni aproape jumatate din economia lumii, a starnit numeroase proteste in Europa.
Ungaria, prin vocea premierului Viktor Orban, a fost prima tara care si-a anuntat pozitia impotriva TTIP, daca intelegerea comerciala intre SUA si UE va afecta jurisdictia instantelor ungare in conflictele legate de comert.
Orban s-a referit in special la situatiile in care procesele legate de comert vor fi rezolvate de instantele nationale sau vor fi “tarate” intr-o instanta din afara Ungaiei.
“Nu putem sa sustinem nicio intelegere de liber schimb care sa mute jurisdictia din sistemul judiciar din Ungaria intr-un loc necunoscut noua, in care nu avem nicio sansa sau, cel putin, nu vedem nicio posibilitate de a avea reguli corecte”, a declarat Orban recent.
Opozantii acestui parteneriat se tem de faptul ca multinationalele americane ar putea folosi un mecanism de rezolvare a disputelor intre investitor si stat – ISDS pentru a contesta legislatia europeana referitoare la restrictiile comertului liber.
Orban sustine ca este nevoie de precautie si a avertizat ca nu va accepta o intelegere care este impotriva intereselor Ungariei. “Cea mai importanta problema, pe langa cum afecteaza acest lucru fiecare sector, este daca in urma acestui acord comercial Ungaria isi pierde o parte din suveranitate”, a mai spus premierul de la Budapesta.
Franta vrea excluderea industriei culturii din acord si anticipeaza negocieri "foarte lungi si complicate"
Presedintele american Barack Obama si liderii Uniunii Europene au lansat, in iunie 2013, negocierile pentru un acord de liber schimb care ar putea fi unul dintre cele mai mari pacturi comerciale la nivel mondial.
Discutiile pentru un acord comercial transatlantic au inceput pe fondul estimarilor ca acesta ar putea aduce beneficii economice de peste 100 de miliarde de dolari pe an atat in economia americana, cat si in cea a Uniunii Europene. Acordul ar putea duce la crearea a 400.000 de locuri de munca in Uniunea Europeana.
Negocierile au inceput in conditiile in care Franta vrea ca industria culturii sa fie exclusa, autoritatile de la Paris cerand dreptul de a continua protejarea industriei de film si cea a muzicii de gigantii media din SUA.
Negociatorii UE spera ca serviciile audio-vizuale sa fie introduse mai tarziu in negocieri, dar blocada franceza pare ca va continua. Acest fapt poate avea consecinte incerte, existand riscul ca SUA sa reactioneze refuzand sa elimine bariere comerciale in alte sectoare.
Oficiali francezi au avertizat ca negocierile cu SUA vor fi "foarte lungi si complicate" cu discutii dure in domenii sensibile, precum agricultura, si cu solicitari europene pentru un acces mai mare la contracte in sectorul public american.
Pe acelasi subiect: