Orban s-a referit in special la situatiile in care procesele legate de comert vor fi rezolvate de instantele nationale sau vor fi “tarate” intr-o instanta din afara Ungaiei.

“Nu putem sa sustinem nicio intelegere de liber schimb care sa mute jurisdictia din sistemul judiciar din Ungaria intr-un loc necunoscut noua, in care nu avem nicio sansa sau, cel putin, nu vedem nicio posibilitate de a avea reguli corecte”, a declarat Orban la postul public de radio.

UE si SUA negociaza un Parteneriat Transatlantic de Comert si Investitii, asa numitul TTIP, care sa elimine barierele impuse de tarife in intelegerile comerciale.

Acordul ar crea, pentru prima data, o piata transatlantica de 800 de milioane de persoane si ar uni aproape jumatate din economia lumii.

Opozantii acestui parteneriat se tem de faptul ca multinationalele americane ar putea folosi un mecanism de rezolvare a disputelor intre investitor si stat – ISDS pentru a contesta legislatia europeana referitoare la restrictiile comertului liber.

Orban sustine ca este nevoie de precautie si a avertizat ca nu va accepta o intelegere care este impotriva intereselor Ungariei.

“Cea mai importanta problema, pe langa cum afecteaza acest lucru fiecare sector, este daca in urma acestui acord comercial Ungaria isi pierde o parte din suveranitate”, a mai spus premierul de la Budapesta.

Franta vrea excluderea industria culturii din acord si avertizeaza ca negocierile vor fi "foarte lungi si complicate"

Presedintele american Barack Obama si liderii Uniunii Europene au lansat, in iunie 2013, negocierile pentru un acord de liber schimb care ar putea fi unul dintre cele mai mari pacturi comerciale la nivel mondial.

Discutiile pentru un acord comercial transatlantic au inceput pe fondul estimarilor ca acesta ar putea aduce beneficii economice de peste 100 de miliarde de dolari pe an atat in economia americana, cat si in cea a Uniunii Europene. Acordul ar putea duce la crearea a 400.000 de locuri de munca in Uniunea Europeana.

Negocierile au inceput in conditiile in care Franta vrea ca industria culturii sa fie exclusa, autoritatile de la Paris cerand dreptul de a continua protejarea industriei de film si cea a muzicii de gigantii media din SUA.

Negociatorii UE spera ca serviciile audio-vizuale sa fie introduse mai tarziu in negocieri, dar blocada franceza pare ca va continua. Acest fapt poate avea consecinte incerte, existand riscul ca SUA sa reactioneze refuzand sa elimine bariere comerciale in alte sectoare.

Oficiali francezi au avertizat ca negocierile cu SUA vor fi "foarte lungi si complicate" cu discutii dure in domenii sensibile, precum agricultura, si cu solicitari europene pentru un acces mai mare la contracte in sectorul public american.

Un oficial european a declarat, luna trecuta, ca se asteapta sa se ajunga la o intelegere in prima parte a anului viitor.

Declaratiile lui Orban, dupa vizita lui Putin la Budapesta

Declaratiile premierului ungar vin in contextul in care, la jumatatea lunii februarie, Ungaria si Rusia au semnat o serie de acorduri comerciale, inclusiv in domeniul nuclear si in cel al gazelor, in urma unei vizite a lui Vladimir Putin la Budapesta.

Cele doua tari au semnat un acord privind pregatirea in Rusia a expertilor unguri in domeniul nuclear si privind deschiderea unui consulat al Ungariei in Kazan (Republica Tatarstan). De asemenea, au fost semnate acorduri privind sistemele medicale, studiile superioare si cooperarea regionala.

Potrivit presei de la Budapesta, cele doua delegatii au semnat si un acord in domeniul gazelor care prevede ca Ungaria sa plateasca doar cantitatile pe care le consuma.

"Relatiile intre Uniunea Europeana si Rusia trebuie sa fie gestionate in mod rezonabil. Excluderea Rusiei din Europa nu este rezonabila", a declarat premierul Viktor Orban dupa intrevederea de peste doua ore pe care a avut-o cu Vladimir Putin. "Securitatea regionala nu poate fi garantata prin masuri impotriva Rusiei. Pacea si cooperarea economica in regiunea eurasiatica pot fi o solutie", a adaugat Orban, salutand Acordul de la Minsk, privind conflictul ucrainean.

Relatiile dintre UE si Ungaria, incordate

Vizita lui Vladimir Putin la Budapesta a scos mii de unguri in centrul capitalei, acestia exprimandu-si dezacordul fata de apropierea Ungariei de Rusia, pe fondul tensiunilor dintre aceasta tara si UE.

Protestatarii au denuntat si politicile premierului Victor Orban. Seful guvernului de la Budapesta a pastrat o relatie calduroasa cu Rusia si a ajuns sa fie numit "Micul Putin", intrucat pare ca a gasit inspiratie modelul moscovit de conducere. "Putin, pleaca! Si ia-l pe prietenul tau Orban (n.r. premierul Ungariei) cu tine!", au scandat acestia.

Totodata, au existat tensiuni si intre Angela Merkel si Viktor Orban, in timpul vizitei pe care cancelarul german a efectuat-o la Budapesta, cu doua saptamani inaintea presedintelui rus. Angela Merkel l-a criticat pe premierul ungar din cauza modului in care Guvernul sau trateaza opozitia, societatea civila si presa si l-a infruntat pe tema definitiei democratiei, comenteaza EUObserver.com.

Merkel a facut, totodata, presiuni asupra lui Orban pe tema Rusiei, pentru a se asigura ca Ungaria sustine in continuare sanctiunile Uniunii Europene impotriva Moscovei din cauza conflictului din Ucraina. Ea a amintit ca Ungaria nu este singurul stat UE care depinde de gazul rusesc. Cancelarul a subliniat insa ca Germania nu va oferi armament Ucrainei, in cadrul conflictului sau cu separatistii prorusi. Orban, desi a sustinut sanctiunile, a criticat impactul lor economic asupra statelor UE, afirmand anul trecut ca Europa "s-a impuscat singura in picior".