25 state UE, printre care si Romania, au semnat pactul fiscal european. Dragoi: Romania este una dintre putinele tari care au adoptat deja masuri din tratat VIDEO
UPDATE Semnarea Tratatului pentru Stabilitate certifica angajamentele Romaniei de a consolida finantele publice si de a aplica politici sanatoase, Romania fiind una dintre putinele tari UE care au adoptat deja de cativa ani masuri mentionate in Pact, a declarat, vineri, ministrul Finantelor, Bogdan Dragoi.
16:45 "Romania a beneficiat de crestere economica semnificativa in perioada anterioara crizei, dar nu a folosit aceasta ocazie pentru a consolida sustenabilitatea finantelor publice. Limitarea deficitului structural la 0,5% din PIB nu va mai permite repetarea unor astfel de politici nesanatoase", a spus Dragoi, citat intr-un comunicat transmis de Ministerul Finantelor Publice.
"Eu spun ca trebui ratificat cat mai rapid. (...) Cei de acasa, politicienii si economistii pot sa faca ce vor cu acest tratat", a spus el.
14:45 Guvernul Romaniei a anuntat ca Tratatul de guvernanta fiscala UE va fi aplicat integral statelor membre semnatare a caror moneda este euro, iar Romania, care nu a aderat inca la moneda unica, poate alege momentul la care va ratifica actul, avand insa intentia de a finaliza procedura pe parcursul acestui an.
"Tratatul se aplica integral statelor membre semnatare a caror moneda este euro. Romania, care nu a aderat inca la moneda unica, poate alege momentul la care va ratifica tratatul si va declara ca intentioneaza sa aplice acest tratat, partial sau integral. Romania intentioneaza ca, in cursul acestui an, sa ratifice tratatul si sa decida asupra modului de aplicare a acestuia", se arata intr-un comunicat al Executivului.
14:30 Presedintele BCE, Mario Draghi, a transmis liderilor europeni, care au semnat vineri un pact fiscal ce ar trebui sa limiteze criza datoriilor, ca BCE nu va mai introduce lichiditati masive in sistemul financiar si i-a avertizat sa nu intre intr-o stare de "automultumire" privind reformele.
In timpul unei cine joi noaptea, Draghi a spus liderilor europeni prezenti la reuniunea de la Bruxelles, ca acordarea de catre Banca Centrala Europeana de imprumuturi in valoare cumulata de peste 1.000 de miliarde de euro bancilor comerciale le-a castigat timp, insa nu poate avea loc o relaxare a reformelor, au afirmat oficiali prezenti la intalnire, citati de Reuters.
"A fost un mesaj precaut. A spus ca sunt semne timide de stabilizare, dar a subliniat ca situatia pe ansamblu este fragila", a spus un oficial din zona euro.
Un alt oficial prezent la discutia cu Draghi a afirmat ca seful BCE a atras atentia asupra faptului ca nu s-a incheiat criza, iar licitatiile de imprumuturi de urgenta pentru banci, prin care au fost acordate 530 de miliarde de euro in februarie, dupa 489 miliarde de euro in decembrie, nu vor mai fi repetate.
Lichiditatile totale introduse in sistemul financiar in circa trei luni sunt echivalente cu circa 10% din PIB al zonei euro.
"Avem trei ani pentru reforma, altfel lucrurile se vor complica foarte tare", a spus oficialul.
In ultimele doua saptamani, mai multe elemente, intre care aprobarea celui de-al doilea pachet financiar pentru Grecia si lichiditatile oferite de BCE, i-au determinat pe liderii europeni sa adopte un optimism precaut in privinta crizei datoriilor.
Reuniunea de pe 1-2 martie este prima din ultimele 18 luni in care lideri din UE nu s-au concentrat aproape exclusiv pe rezolvarea crizei. In schimb, s-a incercat punerea unui accent mai puternic pe crestere economica.
Programul de lichiditati al BCE, introdus la scurt timp dupa ce Draghi a devenit presedinte in noiembrie, a avut o contributie esentiala la calmarea pietelor financiare si limitarea crizei, dar seful bancii se afla sub presiune din interiorul BCE din cauza masurilor.
Seful Bundesbank, Jens Weidmann, un fost consilier al cancelarului german, Angela Merkel, i-a scris lui Draghi in februarie pentru a-si exprima ingrijorarea privind riscurile generate de aceasta strategie, iar alti oficiali importanti din BCE au acceeasi opinie cu Weidmann, considerand ca lichiditatile foarte mari ar putea crea dezechilibre si ar putea alimenta inflatia, potrivit Reuters.
Un numar de 25 state ale Uniunii Europene (UE), inclusiv Romania, dar fara Marea Britanie si Cehia, au semnat, vineri, pactul fiscal european, care prevede in principal reglementari fiscale pentru echilibrarea bugetelor si coordonarea politicii economice la nivel european.
14:00 Presedintele Traian Basescu a declarat, astazi, la Bruxelles, ca CE devine "jandarmul" respectarii elementelor cuprinse in Tratatul de guvernanta fiscala din UE.
11:50 Presedintele Traian Basescu a scris gresit data cand a semnat, vineri, la Bruxelles, textul pactului fiscal european, trecand luna a doua, in loc de a treia.
Din imaginile transmise din sala in care a fost semnat documentul rezulta ca seful statului a scris, dupa semnatura, "02.02.2012".
11:00. De asemenea, Cehia a anuntat ca nu va semna vineri pactul fiscal, intrucat nu considera ca acesta aduce imbunatatiri substantiale fata de reglementarile existente. Cehia nu exclude insa posibilitatea de a se alatura la o data ulteriora, a afirmat premierul Petr Necas.
"Este un pas important pentru intarirea increderii in uniunea economica si monetara", a declarat presedintele UE, Herman Van Rompuy, in timpul ceremoniei de semnare de la Bruxelles.
Pactul fiscal european va presupune un angajament din partea statelor participante la o guvernanta fiscala solida, introducerea unor prevederi de echilibrare a bugetului in Constitutie, consolidarea reglementarilor privind procedura de deficit excesiv prin automatizarea sanctiunilor si transmiterea proiectelor de buget Comisiei Europene spre verificare.
Semnarea de catre Romania a Tratatului de guvernanta fiscala a fost aprobata, marti, de catre Guvernul de la Bucuresti.
"S-a obtinut din partea Romaniei, in urma negocierilor desfasurate, participarea si a statelor care nu sunt parte a zonei euro la sedintele comune pe care le au toate statele semnatare, in anumite conditii. A fost unul dintre demersurile la care Romania a tinut foarte mult, pentru a fi parte a procesului in permanenta si a fi consultata", a spus purtatorul de cuvant al Executivului, Dan Suciu.
Conform Executivului roman, Tratatul prevede obligatia de a mentine un deficit structural ce nu poate depasi obiectivul national pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru in parte, cu o limita inferioara de 0,5% din PIB, la preturile pietei. In cazul in care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB si nu exista riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finantelor publice, deficitul structural poate sa ajunga la circa 1% din PIB.
Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural trebuie sa se incadreze in limita de 3% din PIB.
In cazul in care se inregistreaza abateri fata de aceste nivele, se va declansa automat un mecanism de corectie, ce trebuie introdus in legislatia nationala de fiecare stat membru, la fel ca si asa-zisa "regula de aur", privind limitarea deficitului structural. Daca un stat membru nu transpune aceste doua prevederi in legislatia nationala, poate fi sesizata Curtea de Justitie a Uniunii Europene.
Nerespectarea deciziei acestei instante poate duce la o sanctiune financiara de maximum 0,1% din PIB-ul tarii respective.
Regulile vor fi introduse in sistemele legislative nationale ale statelor membre, la nivel de Constitutie sau echivalent. Reglementarile vor include un mecanism automat de corectie care se va declansa in cazul unei devieri. Fiecare stat membru va elabora propriul mecanism de corectie, in baza principiilor indicate de Comisia Europeana.
Liderii din zona euro fac scut impotriva crizei datoriilor: accelereaza platile pentru Mecanismul european de stabilitate
08:00. Zona euro se indreapta catre o accelerare a platilor pentru viitorul sau sistem de aparare impotriva crizei datoriilor, realizand doua plati anul acesta, a declarat joi seara presedintele UE Herman Van Rompuy, transmite AFP.
"Liderii din zona euro au fost de acord sa accelereze platile pentru constituirea capitalului Mecanismului european de stabilitate (MES), viitorul sistem de aparare a zonei euro", a declarat pentru presa Van Rompuy, care a fost ales in cadrul summitului de la Bruxelles presedinte al reuniunilor statelor uniunii monetare, pe langa functia sa de presedinte al UE.
"Von lua decizia finala maine insa va fi o accelerare. Se va putea incepe prin plata a doua transe in 2012", a insistat acesta. in timp ce initial erau stabilite cinci trante anuale.
Capitalul MES trebuie sa atinga 80 de miliarde de euro pentru o capacitate de imprumut de 500 de miliarde de euro.
Accelerarea platilor de capital poate da "calitatea de reactie" fondului de siguranta al zonei euro care trebuie sa intre in vigoare in aceasta vara, a afirmat miercuri liderul Eurogrupului Jean-Claude Juncker in fata Parlamentului European.
"Esalonarea in cinci transe este astazi o abordare prea timida si prea modesta", a declarat acesta "si astfel ne pregatim sa luam hotararea de a accelera ritmul de plata" al capitalului prin achitarea a doua transe unice.
In semn de buna vointa, Germania s-a declarat deja pregatita sa urmeze aceasta cale si sa transfere contributia sa in doua transe si nu in cinci.
Decizia finala va fi luata vineri dimineata, a afirmat Van Rompuy. In schimb, niciun progres imediat nu a fost raportat cu privire la consolidarea MES si asupra capacitatii sale totale de imprumut, un subiect politic sensibil care se confrunta in prezent cu veto-ul Berlinului.
"Vom reevalua plafonul fondului de securitate temporara (FESF) si al MES in martie" a spus Van Rompuy indicand ca decizia ar putea fi luata la nivelul ministerelor de Finante ale zonei euro pana la sfarsitul lunii, fara a fi nevoie de convocarea unui summit la cel mai inalt nivel.
Herman Van Rompuy, numit presedinte al Consiliului European pentru inca doi ani si jumatate
Herman Van Rompuy a fost numit presedinte al Consiliului European pentru inca doi ani si jumatate, fiind si presedinte al summiturilor zonei euro, informeaza AFP.
"Este o placere sa accept acest al doilea mandat la conducerea UE", a declarat Van Rompuy pe Twitter.
"Le multumesc liderilor europeni si pentru solicitarea de prezidare a summiturilor din zona euro, pe care o accept", a adaugat el.
Herman A. Van Rompuy, nascut pe 31 octombrie 1947 in Etterbeek, este un politician flamand, fost prim-ministru al Belgiei, actualmente primul Presedinte permanent al Consiliului UE.
La data de 28 decembrie 2008 a fost insarcinat de catre regele Albert al II-lea cu formarea unui nou guvern in urma demisiei precedentului guvern condus de catre Yves Leterme. Anterior ocupa postul de presedinte al Camerei Reprezentantilor, camera inferioara a parlamentului belgian. A fost ales ca prim-ministru la data de 30 decembrie 2008.
La 19 noiembrie 2009, corespunzator Tratatului de la Lisabona, a fost desemnat drept primul Presedinte (permanent) al Consiliului Uniunii Europene. A preluat noua pozitie in ziua intrarii in vigoare a Tratatului, la 1 decembrie 2009, pentru o durata de doi ani si jumatate.
Pana la Van Rompuy pozitia era ocupata pentru numai sase luni de catre diversi sefi de stat sau de guvern din UE si se numea "presedinte in exercitiu al Consiliului UE".
Citeste si:
Ministrii de Finante din zona euro au aprobat partial programul de salvare a Greciei