Vizita premierului Tsipras la Moscova pe 8 aprilie va fi “un mare eveniment” in relatiile dintre Grecia si Rusia, a spus ambasadorul rus la Atena Andrei Maslov, citat de publicatia elena Kathimerini.

“Noul guvern al Greciei vrea sa intareasca legaturile dintre Moscova si Atena, iar Rusia este pregatita sa faca progrese in aceasta directie”, a spus Maslov, referindu-se la intalnirile recente dintre oficiali ai celor doua tari, inclusiv cea a ministrilor de Externe Nikos Kotzias and Serghei Lavrov, din 11 februarie.

“Suntem convinsi ca vizita de lucru a premierului grec la Moscova va fi un mare eveniment pentru relatiile noastre bilaterale. Cu aceasta ocazie vor fi analizate posibilitati de colaborare in domeniul energiei, comertului, educatiei si culturii, dar si in domeniul militar”, a adaugat ambasadorul Rusiei la Atena.

Maslov a mai spus ca o eventuala cerere pentru un imprumut va fi analizata cu atentie, in conditiile in care Grecia este stat membru al Uniunii Europene.

Daca Grecia va solicita un imprumut, cererea va fi analizata, asa cum au spus si ministrul de Externe, Serghei Lavrov si cel de Finante, Anton Siluanov”, a adaugat oficialul rus, care a adaugat ca Rusia ii este recunoscatoare Greciei pentru ajutorul pe care il acorda in relaxarea tensiunilor dintre Rusia si UE.

Premierul grec Alexis Tsipras a declarat recent ca Grecia nu mai sustine sanctiunile impuse Rusiei de catre Uniunea Europeana din cauza amestecului Moscovei in conflictul din Ucraina si ca a informat autoritatile de la Bruxelles despre pozitia Atenei.

"Nu suntem de acord cu sanctiunile. Cred ca reprezinta un drum catre nicaieri. Sustin punctul de vedere potrivit caruia sunt necesare dialogul si diplomatia, ar trebui sa ne asezam la masa negocierilor si sa gasim solutii la problemele importante", a afirmat Tsipras.

Tsipras a apreciat ca guvernele anterioare din Grecia nu au facut tot ce puteau pentru a evita impunerea unor sanctiuni "fara sens" Rusiei. "Rezultatul a fost impunerea embargoului inclusiv asupra produselor agricole din Grecia, ceea ce a afectat serios economia greaca", a afirmat Tsipras.

In acest sens, premierul grec a declarat ca guvernul de la Atena ar putea sa aiba o cooperare "substantiala" cu Moscova, care sa ii permita sa exporte produse agricole catre Rusia. De asemenea, Tsipras a numit energia si turismul ca domenii in care Rusia si Grecia "ar trebui sa vada cum se pot ajuta una pe cealalta".

Ce cuprinde a treia lista cu reforme, care ar urma sa aduca 6 mld. euro la buget

Dupa mai multe runde de negocieri si doua liste cu reforme trimise de Atena la Bruxelles, ministrii de Finante din zona euro nu au putut fi convinsi sa deblocheze finantarea pentru Grecia, care ar oferi posibilitatea statului elen sa-si achite datoriile scadente si sa evite intrarea in incapacitate de plata in urmatoarele saptamani. Creditorii au calificat noul pachet de reforme prezentat de autoritatile de la Atena drept un set de idei si nu un plan concret.

In aceste conditii, Grecia a trimis oficialilor din zona euro o noua lista de reforme, a treia in interval de cateva saptamani, estimarile guvernului de la Atena fiind ca aceste masuri vor aduce 6 miliarde euro la bugetul de stat in acest an.

Lista cu reformele propuse de guvernul grec a fost trimisa miercuri dupa-amiaza catre autoritatile din zona euro si se bazeaza pe lupta impotriva evaziunii ficale, potrivit Financial Times.

Guvernul de la Atena planuieste sa obtina 875 de milioane de euro din auditarea transferurilor din conturi offshore si 600 de milioane de euro din modificarea regulamentului loteriei nationale astfel incat sa-i determine pe consumatori sa ceara bonuri fiscale.

Potrivit documentului trimis catre autoritatile din zona euro, guvernul de la Atena se angajeaza sa "onoreze toate contractele si procedurile care au inceput deja" in ceea ce priveste privatizarile incluse in programul initial de bailout. Celelalte privatizari vor fi analizate "fiecare in parte" si ar urma sa genereze 1,5 miliarde de euro la bugetul de stat, mai putin decat prevedea acordul din 2010, si anume 2,2 miliarde de euro.

Propunerea Greciei include insa si masuri impotriva austeriratii, cum ar fi cresterea graduala a salariului minim si introducerea "celei de-a 13-a pensii" pentru pensionarii cu venituri mici.

Grecia poarta in prezent negocieri cu creditorii sai international - UE, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International - pentru a ajunge la un acord privind prelungirea programului de sprijin financiar in valoare de 240 de miliarde de euro incheiat in 2010.

Fostul presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca guvernul de la Atena a facut “promisiuni complet nerealiste” celor care au votat Syriza, promisiuni pe care acum nu le poate indeplini.

Cerintele Greciei sunt complet inacceptabile fata de celelalte tari. Nu este deloc constructiv faptul ca Atena ataca state care incearca sa o ajute. Sa nu uitam ca exista tari mai sarace decat Grecia care ii imprumuta bani, deci o restructurare a datoriei nu ar fi corecta fata de partenerii sai”, a spus Barroso, care a fost seful CE pana in octombrie anul trecut, citat de BBC News.

El a facut apel la Grecia sa-si asume responsabilitatea problemelor financiare pe care le are si sa implementeze reformele structurale care sa ajute tara.