“Panama Papers au dat inca un impuls initiativelor deja demarate, au dat un impuls agendei noastre impotriva evaziunii fiscale si impotriva spalarii de bani”, a declarat la o conferinta de presa ministrul olandez de finante si in acelasi timp presedinte al Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem.

Reuniti la un consiliu informal ECOFIN, ministrii economiei si finantelor din statele Uniunii Europene au sprijinit “crearea unei liste cu tarile care nu coopereaza” in materie de transparenta fiscala, a indicat Dijsselbloem.

De asemenea, ministrii europeni si-au dat acordul pentru luarea de “masuri defensive coordonate ce vor trebui sustinute de Consiliul European, in stransa colaborare si in paralel cu OCDE, pentru stabilirea criteriilor internationale la acest capitol”, a explicat mai departe presedintele Eurogrupului.

El a insistat insa ca la aceasta reuniune nu s-a adoptat nicio decizie efectiva, dar a fost confirmat sprijinul statelor UE fata de planul prezentat de executivul comunitar pe 7 aprilie, ce mentioneaza elaborarea unei astfel de liste in sase luni.

Olanda, tara care detine presedintia rotativa a Consiliului European, a anuntat ca va face tot posibilul pentru a obtine un consens european asupra criteriilor elaborarii acestei liste inainte de luna iulie, cand presedintia Consiliului European va fi preluata de Slovacia.

Dijsselbloem a sustinut ca problema acestei liste este acum pentru el o prioritate si a precizat ca va propune celorlalti ministri din ECOFIN sa adopte concluziile asupra acestei chestiuni la reuniunea de pe 25 mai.

In acelasi context, ministrii europeni de finante au confirmat vineri demararea unui “proiect pilot” pentru schimbul de informatii despre adevaratii beneficiari ai societatilor offshore inregistrate in paradisurile fiscale.

In cadrul acestei intalniri a fost abordata si propunerea executivului comunitar ca toate companiile europene ce au o cifra de afaceri de peste 750 de milioane de euro sa fie obligate sa-si publice pe propriile website-uri impozitele platite in fiecare tara europeana, dar si in teritoriile considerate paradisuri fiscale. Aceasta propunere a fost avansata inaintea izbucnirii scandalului Panama Papers si a fost respinsa atunci public de ministrul german de finante Wolfgang Shaueble.

Chiar daca presiunile internationale au constrans unele paradisuri fiscale sa-si revizuiasca practicile, drumul catre transparenta inca este lung, mai ales din cauza slabei cooperari a autoritatilor locale in aplicarea standardelor internationale menite sa identifice beneficiarii reali ai societatilor si originea fondurilor acestora.

Un exemplu de refuz al acestei cooperari este chiar statul Panama, considerat o gaura neagra a finantelor mondiale si unde sunt inregistrate peste 100.000 de societati offshore. Guvernul de la Ciudad de Panama a respins pana in prezent solicitarile G20 de a fi mai deschis cooperarii impotriva fraudei si a evaziunii fiscale.

Atat G20 cat si OCDE continua sa exercite presiuni asupra statului Panama ca, la orizontul anului 2018, sa accepte aplicarea sistemului de schimb automat al datelor fiscale, cum au facut deja alte state cunoscute pentru reglementarile speciale ce privesc secretul bancar, precum Elvetia, Luxemburg, Liechtenstein, Singapore si cvasi-totalitatea micilor paradisuri fiscale din Caraibe si Pacific. Sistemul acceptat in prezent de autoritatile panameze este cel al furnizarii de informatii numai in urma unei cereri specifice venite din partea unui stat tert.