Potrivit bancii centrale de la Nicosia, 37,5% din detinerile care depasesc 100.000 de euro vor fi transformate in actiuni, iar pana la 22,5 procente vor merge intr-un fond, care la randul lui ar putea fi restructurat ulterior.

In consecinta, doar 40% din depuneri vor ramane intacte, dar nici acestea nu vor putea fi platite pana cand banca nu se va pune pe picioare.

BBC noteaza ca deponentii Banc of Cyprus se asteptau la pierderi dupa restructurarea institutiei, dar 60% este mult prea mult.

Oficialii ciprioti au declarat ca marii depozitari ai bancii Laiki, a doua cea mai mare din tara, vor suferi pierderi si mai mari fata de cei de la Bank of Cyprus, dar nu au dat mai multe detalii. Potirvit acestora, cel mai probabil, Laiki va fi absorbita de Bank of Cyprus.

In centrul atentiei, in ultima perioada, s-au aflat bogatasii straini – in principal rusi – care vor suferi pierderi masive in urma bailout-ului din Cipru. Dar sunt si o multime de ciprioti care vor fi loviti puternic, chiar mai dur decat se credea initial.

In urma acordului incheiat cu UE si FMIl, oficialii de la Nicosia s-au angajat sa stranga 5,8 miliarde de euro de la banci, pentru a primi cele 10 miliarde de euro promise de institutiile financiare internationale. Cipru a devenit astfel, prim atara din UE care controleaza capitalurile, pentru a preveni retragerea masiva a banilor din banci si prabusirea sistemului bancar.

La inceputul lunii, oficialii UE stabilisera impozitarea tuturor depozitelor: cu 6,7% pe cele sub 100.000 de euro si cu 10% pe cele care depaseau aceasta suma. Ulterior s-a revenit asupra deciziei si s-a stabilit doar impozitarea cu 30% a depozitelor mari.