Reducerile de cheltuieli urmeaza sa intre in vigoare de la 1 martie si prevad taierea a 85 de miliarde de dolari pentru urmatoare sapte luni, pana la sfarsitul anului fiscal in desfasurare, si de 1.200 de miliarde de dolari in noua ani, potrivit Bloomberg. Jumatate din suma va afecta apararea, iar restul agentii federale.

Masurile ar fi trebuit sa intre in vigoare de la inceputul lunii ianuarie, insa Congresul a amanat pana in martie activarea reducerilor de cheltuieli pentru ca nu a reusit sa ajunga la un acord privind structura unui plan de austeritate necesar in procesul pe termen lung de stabilizare a finantelor Statelor Unite.

Efectele intrarii in vigore a masurilor probabil nu vor fi resimtite imediat, intrucat agentiile federale au avut timp sa se pregateasca de la inceputul anului fiscal actual, in octombrie. Astfel, impactul ar putea fi diferit fata de inchiderea partiala a serviciilor statului in 1995 si 1996.

Consecintele anticipate includ trimiterea in concediu fara plata a 800.000 de angajati civili ai Pentagonului, reduceri la Administratia Federala pentru Aviatie, care ar inchide circa 100 de turnuri de control din aeroporturi. De asemenenea, ar fi afectata si activitatea pazei de coasta, dar si programe sociale.

In cazul in care Congresul nu se poate pune de acord asupra amanarii reducerilor de cheltuieli se estimeaza un impact negativ de 0,6 puncte procentuale asupra economiei SUA pana la sfarsitul anului si pierderea a 750.000 de locuri de munca.

Democratii, inclusiv presedintele Obama, recomanda inlocuirea mecanismului de activare automata de reduceri de cheltuieli cu o combinatie de majorari de taxe si taieri de fonduri. Obama afirma ca vrea un acord mai amplu pe buget, care sa includa si o rescriere a codului de taxe, precum si reduceri ale alocarilor pentru sanatate si alte programe.

Partidul Republican, care controleaza Camera Reprezentantilor, afirma ca nu va accepta colectarea de noi venituri pentru a compensa renuntarea la reducerile de cheltuieli. Solutia ar fi reducerea fondurilor consumate de guvern, mai ales pentru programe ca Medicare si Medicaid, considera acestia.

Senatul SUA, unde democratii sunt majoritari, intentioneaza sa voteze in aceasta saptamana asupra unui plan de 110 miliarde de dolari care ar amana reducerile de cheltuieli pana in ianuarie 2014. Planul se bazeaza jumatate pe taieri de cheltuieli, precum stoparea unor subventii pentru agricultura, si jumatate pe taxe mai mari, in special o rata minima de 30% pentru persoanele cu venituri mari. Prevederea privind veniturile este numita "regula Buffet", dupa investitorul american Warren Buffet, unul dintre cei mai importanti sustinatori. Republicanii vor incerca, probabil, sa impiedice votul, noteaa Bloomberg.

Liderul Camerei Reprezentantilor, republicanul John Boehner, a declarat ca va lua in considerare orice plan adoptat de Senat.

Congresul american va fi afectat de reducerile de cheltuieli la fel ca orice agentie federala, insa salariile membrilor legislativului nu vor fi modificate.