Dupa trei ore de dezbateri, care au avut loc joi, si votul de vineri, parlamentarii au mai aprobat ca tronsonul de conducta din apele teritoriale bulgaresti, care va masura circa 14 kilometri, va obtine un statut juridic de "netraversare a teritoriului european", a relatat agentia bulgara de presa Mediapool.

Aceste modificari aduse legii energiei elimina obligativitatea ca Bulgaria sa ofere accesul unor terte parti la tronsonul South Stream de pe teritoriul sau si scot segmentul de gazoduct de sub incidenta reglementarilor reunite in asa-numitul "Third Energy Package".

Decizia Parlamentului, adoptata cu 115 voturi "pentru", 64 "impotriva" si patru abtineri, a fost sustinuta de toti parlamentarii Partidului Socialist Bulgar si partenerii lor din Miscarea pentru Drepturi si Libertati, dar si de ultra-nationalistii Ataka.

Opozitia de centru-dreapta GERB a votat in mare parte impotriva, in timp ce patru dintre parlamentarii sai s-au abtinut.

Unul dintre initiatorii amendamentelor, Iavor Kuiumdziev, a facut o paralela intre constructia conductei si calatoria cu un avion, afirmand ca in cazul unui avion nu se considera ca aterizeaza intr-o tara numai pentru ca zboara deasupra ei.

Un parlamentar al GERB a spus ca nu intelege de ce colegii din BSP au decis sa nu astepte raspunsul UE, si anume daca aceste amendamente incalca legislatia comunitara.

Aprobarea amendamentelor a avut loc in pofida unei scrisori din partea comisarului Gunther Oettinger, care a cerut explicatii in legatura cu intentiile Bulgariei fata de statutul juridic al South Stream.

Tarile participante la proiectul South Stream au convenit in 2013 sa fie reprezentate de Comisia Europeana la negocierile cu Gazprom, astfel incat CE va avea ultimul cuvant de spus in discutii.

In decembrie 2013, Comisia a cerut tarilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, sa renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel incat sa respecte legislatia comunitara.

South Stream va livra gaze naturale rusesti catre Austria, tranzitand Marea Neagra, Bulgaria, Serbia si Ungaria. Actionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania si EDF din Franta (15% fiecare). Italia este unul dintre principalii clienti ai gazelor rusesti, importand anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, usor peste consumul anual al Romaniei.

Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export catre Europa. In prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vandut in Europa trece prin Ucraina.

Disputele dintre Kiev si Moscova privind pretul gazelor si tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrarile de gaze catre Europa, cel mai recent la inceputul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat intre timp, in urma schimbarii regimului de la Kiev si a anexarii Crimeei de catre Rusia.

Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale intre Rusia si tarile de tranzit incalca mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi in cadrul proiectului atat producator, cat si distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor doua activitati, pentru incurajarea concurentei.

Totodata, South Stream urmeaza sa transporte doar gaze rusesti, in timp ce UE cere ca astfel de proiecte sa fie deschise si altor companii.

Comisia critica si cum vor fi stabilite tarifele, sustinand ca potrivit legislatiei UE acest rol trebuie sa revina unui manager independent si nu Gazprom.

Constructia conductei a inceput deja in Rusia, Bulgaria si Serbia, iar Comisia nu poate sa opreasca acest proces, a declarat in decembrie un purtator de cuvant al institutiei, precizand ca legislatia UE va fi incalcata atunci cand vor incepe livrarile de gaze.