În jurul orei 05:00 GMT, moneda virtuală înregistra o creştere de 4,48% fiind cotată la 12.200,40 dolari pe platforma de tranzacţionare Bitstamp din Luxemburg, după ce anterior a atins valoarea record de 12.276 de dolari.

Moneda virtuală, care la data de 29 noiembrie a trecut pragul de 10.000 de dolari, a primit un nou impuls la sfârşitul săptămânii trecute după decizia organismului de reglementare a pieţelor financiare din SUA de a permite unui număr de doi operatori, CME Group şi CBOE Global Markets, să ofere contracte futures în bitcoin. Această decizie deschide calea pentru o adoptare mai largă a monedei virtuale, în condiţiile în care contractele futures vor facilita tranzacţiile cu această nouă clasă de active.

Însă ascensiunea meteorică a Bitcoin, de la mai puţin de 1.000 de dolari la începutul anului la peste 12.000 de dolari în prezent, a atras atenţia autorităţilor de reglementare din întreaga lume. Anumiţi bancheri şi economişti, printre care şi laureatul premiului Nobel pentru Economie, Joseph Stiglitz, au apreciat că această cripto-monedă ar trebui interzisă.

"Suntem într-o bulă speculativă iar una din caracteristicile bulei este că nu există nicio modalitate să ştim când se va sparge", a declarat Mick McCarthy, director de strategie la CMC Markets.

Tehnologia Blockchain utilizează criptografia pentru a crea un registru digital de date în care sunt incluse tranzacţiile utilizatorilor. Practic, este vorba despre un sistem prin care toate tranzacţiile sunt arhivate şi autentificate în mod public, fără să mai fie nevoie de un singur deţinător al informaţiei, după cum explică specialiştii în domeniu.

Dăianu: Bitcoin şi alte criptomonede sunt active de speculaţie

Bitcoin sau moneda paralelă este mai degrabă un activ speculativ pentru că nu are în spate un stat, iar timpul va valida această teză, a declarat economistul Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, care a precizat că nu a susţinut discursul în numele băncii centrale.

"Bitcoin sau moneda paralelă, dar şi alte cripto-monede, sunt active de speculaţie, iar timpul va valida această teză. Este un activ speculativ pentru că nu are în spate un stat. Pentru o monedă este foarte important să existe un împrumutător de ultimă instanţă. Băncile comerciale au fost salvate prin injecţii de lichiditate făcute de băncile centrale, cu ajutorul monedelor de bază. Sisteme financiare pot să devină vulnerabile prin apariţia inovaţiilor financiare, precum ThinkTech. Vulnerabilitatea poate avea în spate atacuri informatice. Cei care urmăresc să vulnerabilizeze ceea ce se consideră competitori mari sau duşmani, recurg şi la asemenea modalităţi. Hacking-ul creează mari probleme băncilor centrale, băncilor comerciale", a menţionat Dăianu.

Acesta a subliniat că, deseori, nu se separă tehnologia blockchain de cripto-moneda bitcoin.

"Pot spune chiar că bitcoin nici măcar nu este o cripto-monedă. Adesea nu se separă blockchain-ul de bitcoin. Blockchain este o tehnologie utilă pentru bănci şi pentru marile conglomerate, ce poate aduce securitate în mai multe. Bitcoin utilizează o tehnologie blockchain, dar nu aduce siguranţă, neapărat. Băncile comerciale sunt cu un pas înainte în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei blockchain. Eu cred că ThinkTech trebuie să fie serios reglementat, aşa cum trebuie reglementat şi sistemul financiar. Banca Naţională a României face parte din sistemul european al băncilor centrale şi studiază impactul noilor tehnologii asupra sistemului financiar", a afirmat economistul.

Cum funcționează criptomonedele

La începutul acestui an, specialiştii de la Cisco au susţinut că tehnologia Blockchain reprezintă una dintre cele mai importante concepte care vor marca următorii patru ani.

Tehnologia Blockchain a început să fie însuşită de anumite instituţii bancare la nivel global. Astfel, în octombrie 2016, băncile Commonwealth Bank of Australia şi Wells Fargo & Co au anunţat utilizarea, în premieră, a tehnologiei Blockchain pentru reglarea unei operaţiuni de comerţ internaţional privind livrarea de bumbac din SUA către China, potrivit Reuters.

Pe de altă parte, Consiliul de Administraţie al Rezervei Federale a recunoscut potenţialul tehnologiei Blockchain, pentru a transforma modul în care participanţii de pe piaţă transferă, stochează şi menţin datele cu privire la activele digitale, iar guvernatorul instituţiei, Lael Brainard, afirma că "aceasta ar putea reprezenta cea mai semnificativă evoluţie din ultimii ani pentru sectorul bancar".

Tehnologia Blockchain utilizează criptografia pentru a crea un registru digital de date în care sunt incluse tranzacţiile utilizatorilor. Practic, este vorba despre un sistem prin care toate tranzacţiile sunt arhivate şi autentificate în mod public, fără să mai fie nevoie de un singur deţinător al informaţiei, după cum explică specialiştii în domeniu.

Luni, preşedintele Autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Franţa (AMF) a denunţat bitcoin ca fiind "o iluzie periculoasă" şi un instrument pentru infractori, pronunţându-se ferm împotriva criptomonedei, care a depăşit pragul de 11.000 de dolari, pentru prima dată de la lansare, transmite Bloomberg.

"Este un mod de a achiziţiona bunuri ilicite, de a face evaziune fiscală, de a dezvolta şi plăti pentru infracţiuni cibernetice. Dacă este o monedă, este una foarte proastă", a afirmat Robert Ophele, preşedintele AMF, într-un interviu acordat Bloomberg la Tokyo.

Oficialul a explicat că nu este sigur că ar vrea să reglementeze bitcoin, deoarece nu are nicio legătură cu economia reală.

Operatorii bursieri din SUA, inclusiv CME, au obţinut permisiunea de a începe tranzacţiile de contracte futures pentru bitcoin.

După organismele de reglementare din Elveţia şi SUA, a venit şi rândul ESMA să reclame un control mai stric asupra criptomonedelor. China a interzis pur şi simplu operaţiunile de tip ICO. Avertismentul ESMA vine într-un moment în care bitcoin, cea mai emblematică monedă virtuală, cunoaşte o evoluţie volatilă.