Strauss-Kahn a fost audiat marti, pe parcursul intregii zile, de catre anchetatori din cadrul politiei judiciare insarcinati cu cazul Carlton, intr-o cazarma a Jandarmeriei din Lille (nord), unde a fost convocat si plasat in arest preventiv cu putin inainte de ora locala 9.00 (10.00, ora Romaniei).

Cei trei judecatori de instructie au venit marti seara la cazarma pentru a-l anunta pe fostul director FMI cu privire la prelungirea arestarii preventive si au plecat dupa aproximativ o ora, potrivit unei surse apropiate dosarului.

De obicei, magistratii notifica prelungirea arestarii preventive inainte de scurgerea primelor 24 de ore, dar aceasta perioada suplimentara de arest preventiv curge dupa trecerea primelor 24 de ore, in acest caz incepand de miercuri, de la ora locala 9.00.

In acest tip de caz, arestarea preventiva poate dura teoretic pana la 96 de ore.

La finalul arestarii sale preventive, Strauss-Kahn poate fi eliberat fara sa fie pus sub urmarire sau poate fi trimis in fata judecatorilor, care pot, de asemenea, sa il convoace ulterior.

Strauss-Kahn, in varsta de 62 de ani, este interogat in legatura cu petreceri libertine la care ar fi luat parte, mai ales la Paris si Washington, cu scopul de a stabili daca stia ca femeile care participau la aceste petreceri erau prostituate.

Mai multe deplasari ale acestora au fost organizate si finantate de doi antreprenori din regiunea Lille, Fabrice

Paszkowski, directorul unei companii de echipamente medicale, si David Roquet, fost director al unei filiale a grupului de constructii Eiffage.

In total, opt persoane au fost inculpate in acest caz, intre care trei membri din conducerea hotelului Carlton din Lille, un avocat si un ofiter superior din cadrul politiei locale, comisarul Jean-Christophe Lagarde.

Ultima dintre aceste deplasari a avut loc intre 11 si 13 mai, in capitala americana, inaintea arestarii lui DSK in cazul Sofitel din New York. In acest caz, in care camerista Nafissatou Diallo il acuza pe DSK de agresiune sexuala, acuzatiile penale au fost abandonate de justitia americana.

Insa cazul Sofitel, iar ulterior cazul Carlton, au pus capat ambitiilor prezidentiale in Franta ale fostului ministru socialist al Finantelor, in perioada 1997-1999, favorit in sondaje pana la izbucnirea scandalului, care l-a costat postul de la FMI.