40% dintre germani vor ca Angela Merkel sa demisioneze din cauza politicii privind migratia
O parte tot mai mare din populatia Germaniei se arata critica fata de politica usilor deschise in fata refugiatilor, promovata de cancelarul federal Angela Merkel, in pofida promisiunii de a reduce afluxul prin solutii europene. Nu mai putin de 40% dintre germani vor ca Merkel sa demisioneze, dupa ce a permis ca 1,1 milioane de solicitanti de azil sa ajunga in tara in 2015, arata un sondaj Insa pentru Focus.
45,2% dintre germani cred ca politica Angelei Merkel privind migratia nu reprezinta un motiv ca ea sa demisioneze.
Angela Merkel s-a bucurat de un nivel record de popularitate la inceputul anului trecut insa a devenit tot mai izolata in ultimele lun,i in conditiile in care membri ai blocului sau conservator au facut presiuni asupra ei sa adopte o pozitie mai dura in privinta solicitantilor de azil.
Raspunzand presiunii populare, conservatorii Angelei Merkel si partenerii lor de coalitie, social-democratii, s-au pus de acord joi asupra unor masuri de inasprire a regulilor privind azilul.
Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a anuntat joi ca tara sa va plasa Algeria, Marocul si Tunisia pe lista sa de "tari sigure", inasprind conditiile de azil pentru cetatenii acestor tari.
"Acum, vom (...) inscrie in legea germana cele trei tari Maroc, Algeria si Tunisia ca tari sigure", a declarat Gabriel, lider al Partidului Social-Democrat.
Sondajul a fost realizat pe un esantion de 2.047 de germani, intre 22 si 25 ianuarie.
Un alt sondaj, dat publicitatii vineri de Elector Research Group, indica faptul ca sprijinul pentru blocul conservator al Angelei Merkel a ramas stabil la 37 de procente, fata de 42 de procente in septembrie, in timp ce SPD a stationat la randul sau la o cota de 24 de procente.
Sondajul crediteaza formatiunea de dreapta Alternative for Germany (AfD), care sustine o linie dura privind migratia, cu 11% din optiunile de vot ale germanilor.
Serviciile de informatii interne germane: Amenintarea salafista si extrema dreapta, in crestere
Saptamana aceasta, serviciile de informatii interne ale Germaniei si-au exprimat miercuri ingrijorarea in legatura cu faptul ca miscarea salafista continua sa recruteze pe teritoriul german, in timp ce riscul de violente ale extremei drepte creste de asemenea odata cu afluxul de migranti, in special dupa violentele care au avut loc in noaptea de Anul Nou la Koln, potrivit AFP.
Biroul pentru apararea Constitutiei a anuntat pentru presa ca a contabilizat 8.350 de salafisti la sfarsitul lui 2015, comparativ cu 7.900 cati se inregistrau in raportul precedent, ce dateaza de la sfarsitul lui septembrie.
Numarul de persoane plecate din Germania in Siria sau Irak, pentru a se ralia gruparilor jihadiste se ridica deja la 790 (740 in septembrie), dintre care o treime au revenit intre timp in tara, iar 130 au fost ucisi.
De asemenea, serviciile de informatii germane au notat 230 de tentative intreprinse de salafisti pentru a intra contact cu migranti in centrele pentru primirea solicitantilor de azil.
Reluand pozitia Berlinului dupa atentatele care au avut loc in 13 noiembrie la Paris, seful serviciilor germane de informatii interne Hans-Georg Maassen a calificat drept "grava" situatia securitara si a dezvaluit ca numarul de informatii primite de servicii cu privire la potentiale atacuri in Germania a crescut de trei ori in 2015, in raport cu 2014.
Serviciile conduse de Maassen considera, de asemenea, preocupanta mobilizarea crescanda a extremei drepte impotriva afluxului de solicitanti de azil din 2015, cifrat la 1,1 milioane.
Insa, ele sunt ingrijorate si de pozitia anti-imigranti a unei paturi din ce in ce mai mari a populatiei germane care nu are legatura cu miscarile extremiste.
"Exista pericolul ca o zona gri situata intre extremistii de dreapta, conservatorii de dreapta si cetatenii nemultumiti, ar presupune un important potential de violenta", a subliniat Maassen.
El si-a exprimat de asemenea ingrijorarea in legatura cu "amplificarea radicalizarii in propaganda anti-azil a extremistilor de dreapta" dupa violentele din Anul Nou din Koln (vest), atribuite in special persoanelor originare din tarile arabe.
Politia din Koln, foarte criticata pentru modul in care a gestionat aceste violente, a inregistrat circa 1.000 de plangeri, dintre care unele pentru agresiune sexuala.
Germania cunoaste de un an de zile o importanta resurgenta a atacurilor impotriva centrelor de refugiati.
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS