De ce accepta de fapt Berlinul refugiati. Cum mizeaza guvernul Merkel pe forta de munca a acestora pentru a-si salva propria economie si ce ar putea trage in jos Germania
Pentru multe tari europene un numar mare de refugiati reprezinta mai degraba o povara pentru economie, insa Germania mizeaza tocmai pe forta de munca a acestor imigranti pentru a-si salva propria economie, noteaza Reuters intr-o analiza ce explica motivatiile guvernului Merkel de a accepta acest aflux.
Din cauza imbatranirii populatiei si a natalitatii reduse, forta de munca activa a Germaniei va scadea cu 6 milioane de persoane pana in 2030, arata estimarile guvernului.
"Daca vom reusi sa-i instruim repede pe cei care vin la noi si sa le gasim locuri de munca, atunci vom rezolva una dintre cele mai mari probleme pentru viitorul economic al tarii noastre: insuficienta fortei de munca'", a declarat joi vicecancelarul si ministru al economiei, Sigmar Gabriel.
Gasirea de locuri de munca pentru nou veniti, in timp ce si multi germani isi cauta de lucru, va fi una dintre provocari, dar mediul de afaceri se arata interesat de potentialul celor circa 800.000 de imigranti asteptati anul acesta.
Imigrantii au ocupat circa doua treimi din cele 1,5 milioane de locuri de munca create in Germania, in ultimii cinci ani.
Totusi, nu toate experientele angajatorilor germani cu imigrantii au fost pozitive. Reuters da exemplul unui proprietar al unei firme de montaj parchet, care a gasit in sfarsit un solicitant de azil din Eritreea "calificat, entuziast si dornic de munca", dupa ce anterior angajase alti imigranti care nu au indeplinit aceste conditii.
"Daca vrem sa mentinem forta economica a Germaniei, avem nevoie de lucratori", a remarcat la randul sau proprietarul respectivei firme din Dortmund. Localitate cu specific industrial sufera din cauza declinului productiei de carbune, astfel ca aici rata somajului a ajuns la 12,7%, dublu fata de media pe ansamblul Germaniei. In pofida somajului ridicat, aproape un sfert din companiile din acest oras au locuri de munca vacante.
"Exista locuri de munca, dar nu gasim candidatii potriviti, care sa aiba calificarile necesare", explica purtatorul de cuvant al Camerei de Comert din Dortmund, care admite sa germanii nu prea sunt dornici sa invete meserii, cei mai multi alegand facultatea.
In Germania, nevoia de forta de munca inregistreaza variatii de la o regiune la alta, dar per ansamblu este mare nevoie de ingineri, specialisti IT, instalatori, medici, asistente medicale si, mai ales, ingrijitori pentru persoane in varsta.
De exemplu, la inceputul acestui an, HWK a selectionat 15 imigranti, dintr-un grup de 85, proveniti din Siria, Congo si Eritrea, pentru a urma cursuri de calificare in meserii precum mecanici, electricieni, montatori de parchet sau opticieni.
Primirea imigrantilor va presupune insa si costuri pentru statul german. Desi multi vin deja cu o pregatire intr-un domeniu, cum se intampla mai ales cu sirienii, altii sunt complet necalificati, iar circa 20% sunt pur si simplu analfabeti, dupa cum a recunoscut chiar ministrul german de interne, Thomas de Maiziere.
Iar asistenta sociala pentru toti acestia va pune presiune pe bugetul de stat, ministrul muncii, Andrea Nahles, estimand ca numarul beneficiarilor de ajutoare sociale ar putea ajunge pana la sfarsitul anului la circa 460.000.
O alta problema ce ar putea rezulta in urma angajarii masive a imigrantilor este tragerea salariilor in jos, acestia acceptand de obicei lefuri mai mici si mai putine drepturi. Unele sindicate au avertizat deja ca este nevoie de masuri care sa previna exploatarea imigrantilor pentru forta lor de munca ieftina.
Nu toti germanii sunt convinsi ca aceasta reteta va fi una de succes, cum este cazul lui Ulf Rinne, director adjunct de cercetare la Institutul pentru studiul pietei muncii (IZA) .Ideea ca refugiatii pot fi pe termen scurt solutia in fata deficitului de forta de munca este o iluzie, intrucat prea multe se petrec la voia intamplarii, iar pe termen mediu si lung, chiar daca primirea lor ar putea sa atenueze problemele demografice ale Germaniei, este nevoie ca societatea germana sa reuseasca sa-i integreze cu succes pe piata muncii, a concluzionat el.
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS