Proiectul se confrunta insa cu o problema, scrie BBC News. Iter este un experiment si, totodata, o actiune extrem de riscanta si de scumpa, estimata la 15 miliarde de euro.

Multi ochi au privit proiectul cu scepticism luna aceasta la Bruxelles, cand s-a dat acceptul ajutorului european, pentru a acoperi cheltuielile extra ale reactorului, in valoare de 1,3 miliarde de euro.

Robert Jan Smits, directorul general al Comisiei Europene de Cercetare si Inovatie din Bruxelles, spune ca intelege sensibilitatea vizavi de proiect.

„Recunosc ca nu este tocmai momentul potrivit sa ceri Consiliului, statelor membre si Parlamentului bani europeni”, a declarat acesta, citat de BBC. „In mijlocul unei crize financiare adanci, nici nu se putea gasi un moment mai prost decat acesta. Insa proiectul este crucial pentru Europa si intreaga lume, asa ca trebuie sa incercam sa ajungem la un acord”, adauga Smits.

“Evident ca este un proiect extrem de riscant si nu stim care vor fi consecintele. Multi cercetatori sunt convinsi 100% ca va merge. Dar abia dupa construirea sistemului si dupa ce acesta va deveni fuctional ne vom da seama daca va merge. Dar, privind din pespectiva nevoii de energie din viitor, nu ne putem permite sa nu exploram aceasta optiune”, a explicat Jan Smits.

In mijlocul sitului care se intinde pe 192 de hectare in regiunea Provence, David Campbell priveste lucrarile cu mandrie. Ele ste seful departamentului de fizica de la Iter. “Am lucrat proiect aproape 15 ani, deci sa fiu aici si sa vad cum se toarna cimentul este foarte emotionant”, spune Campbell.

Ceea ce vrea Iter sa demonstreze este ca fuziunea nucleara poate fi viabila din punct de vedere comercial. In prezent, cooperarea internationala este la un nivel fara precedent, Uniunea Europeana, Rusia, SUA, Japonia, China, India si Coreea de Sud fiind implicate cu bani si cu expertiza.

Se asteapta ca toate aceste abilitati combinate sa creeze un reactor care sa incalzeasca plasma – o flacara uriasa care se roteste in mijlocul unui camp magnetic, la o temperatura de 10 ori mai ridicata ca cea a soarelui. Pana acum, proiecte mai mici au produs doar o fractiune din puterea folosita pentru a crea reactia.

Diferenta, in viziunea cercetatorilor, tine de amploarea proiectului. Campbell spune ca proiectul sau nu are cum sa nu mearga. “Ne-am petrecut ultimii 30 - 40 de ani invatand depsre producerea energiei nucleare. Am produs-o deja la scara mica. Cred ca acum suntem gata sa puneam toate aceste elemente impreuna”, spune fizicianul.

Problema cea mai arzatoare ramane finantarea. “15 miliarde de euro este profitul anual al unei mari companii petroliere. Dar daca acesti bani sunt luati din bugetul pentru susutinerea stiintei al UE, acest lucru va conduce la scaderea drastic a celorlalte bugete. Nu pot fi de acord cu asta”, spune Sebastien Balibar, seful Institutului National de Cercetare Stiintifica de la Paris.

Proiectul este criticat si de opozantii energiei nucleare. Iar daca reactorul de fuziune nucleara va deveni vreodata realitate, intrebarea care se ridica este daca cei care il sustin si care sunt acum tineri, vor ajunge sa-l vada functionand.


Sursa foto: BBC News