RETROSPECTIVĂ: 2020, anul cu cel mai mare deficit bugetar din istorie și cele mai mari împrumuturi. Chiar și așa, România își păstrează ratingul

După estimările Guvernului, deficitul bugetar la finalul anului va depăși 9%, valoare fără precedent pentru România și de trei ori peste limita maximă admisă de UE.

Iar pentru anul viitor, Florin Cîțu, noul premier și fostul ministru al Finanțelor, a anunțat o țintă de deficit de 7%, deși pe masa Guvernului se află noi măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri, grav afectat de pandemie, dar și majorări de pensii și de alocații.

În luna ianuarie, în România se vorbea despre un deficit bugetar de maximum 3,6% din PIB, iar şeful de la Finanţe promitea finanţarea prin împrumuturi. Un deficit considerat mare, lăsat ”moștenire” de vechea guvernare PSD, pe care ministrul de atunci al Finanțelor a acuzat-o repetat de risipa banului public.

"Indiferent de situaţie, în anul acesta deficitul nu va depăşi 3,6% din PIB şi nu creştem taxele. Pieţele financiare nu sunt interesate de titluri de can-can sau de nu ştiu ce senator care vrea să mai câştige un mandat. Ei vor să ştie dacă România creşte probabilitatea de a plăti datoria sau scade această probabilitate. De aceea trebuie să fim foarte atenţi când comunicăm şi mesajul meu pentru pieţele financiare este că nu depăşim deficitul de 3,6% din PIB şi nici nu creştem taxe. Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns la minister a fost să cer situaţia reală a deficitului bugetar. Situaţia reală era că va fi peste 4%. Bugetul pentru anul trecut a fost construit pe un deficit de 2,76%. Necesarul de finanţare a fost construit pe un deficit de 2,76%. Deci, diferenţa trebuia acoperită de undeva şi aveam două variante: împrumuturi sau taxe şi tăieri de cheltuieli", declara Cîţu în 8 ianuarie, potrivit Agerpres.

Nu la fel de optimişti, reprezentanţii Consiliului Fiscal atrăgeau atenţia, la început de an, că deficitul va trece de 4,6% din PIB, având în vedere deteriorarea peste aşteptări a execuţiei bugetare aferente anului 2019, modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020 şi ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai prudente.

Între timp, România iese pe pieţele internaţionale de capital, în 28 ianuarie, şi împrumută 3 miliarde de euro, prin două emisiuni de obligaţiuni cu scadenţe la 12 şi la 30 de ani. Potrivit ministrului Finanţelor, pentru scadenţa la 12 ani ţara a obţinut cel mai ieftin cost din istorie iar economiile la buget realizate prin cele două emisiuni au fost de 22 milioane de euro.

În context, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isprescu, a afirmat, la început de februarie, că împrumutul de pe piaţa internaţională este o dovadă de responsabilitate şi a subliniat că deficitele ţării sunt preocupante.

El a precizat că împrumutul extern este un act de responsabilitate şi nu de iresponsabilitate pentru că altminteri, dacă ai încerca să iei toţi banii de pe piaţa internă, la mărimea deficitului şi la cât absoarbe economia românească există riscul ca dobânzile să se "ducă foarte puternic în sus". Tot atunci se creează un cerc vicios, când dobânzile cresc atunci creditorii sunt mai reticenţi să ofere împrumuturi.

În timp ce, la Bucureşti, discuţiile cu privire la deficit şi majorări de pensii şi alocaţii nu mai contenesc, de la Bruxelles Comisia Europeană anunţă, în 14 februarie, că România nu respectă criteriul deficitului iar deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este justificată.

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevedea o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă prima facie a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, se arată într-un raport adoptat de Comisia Europeană.

După o creștere a deficitului guvernamental la 4% din PIB în 2019, CE prognoza un deficit de 4,9% în 2020 şi de 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor, decizie adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Referindu-se la noua lege a pensiilor, raportul Comisiei Europene subliniază că din cauza calendarului de implementare, această lege va creşte în mod semnificativ cheltuielile publice cu pensiile într-o perioadă scurtă de timp. Legea pensiilor "este principalul factor al preconizatei creşteri rapide a deficitului guvernamental şi a riscurilor la adresa sustenabilităţii fiscale", se arată în raportul executivului comunitar.

Primăvara vine cu veşti tot mai proaste de pe frontul pandemiei COVID-19 iar România îşi vede toate planurile bugetare date peste cap.

Pe 30 martie, ministrul Finanţelor anunţă că ţara îşi poate acoperi necesarul de finanţare pentru o perioadă de cinci luni, însă pandemia de coronavirus afectează în mod semnificativ veniturile iar deficitul bugetar pe 2020 ar putea depăşi 5% din Produsul Intern Brut.

La jumătatea lunii martie, Guvernul aprobase deja un pachet de măsuri în valoare de 3% din PIB care variau de la garantarea liniilor de credit şi subvenţionarea costurilor cu împrumuturile pentru IMM-uri până la majorarea bugetului pentru sănătate şi acordarea de ajutoare pentru şomaj tehnic. Tot atunci, şeful de la Finanţe precizează că nu are în vedere un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional.

"Obiectivele pe termen scurt sunt finanţarea deficitului existent, plata pensiilor şi salariilor şi a cheltuielilor medicale, desigur, şi există finanţare pentru ele. Rezerva de finanţare acoperă puţin peste cinci luni", spunea atunci Cîţu.

Tot în martie, Cîţu vorbeşte despre o revenire economică în formă de "V" în a doua jumătate a anului, pe baza comportamentului multor companii care au decis să îngheţe producţia în loc să facă concedieri.

La nicio lună mai târziu, în 15 aprilie, are loc prima rectificare bugetară care majorează deficitul la 6,7% din PIB. Pe cash, deficitul bugetului consolidat a crescut, la momentul respectiv, cu 31,9 miliarde de lei.

Veştile proaste nu se opresc, iar în aprilie agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch Ratings a înrăutăţit perspectiva de rating a României, de la stabilă la negativă. Ministrul Finanţelor cataloghează decizia drept un avertisment dat populiştilor din Parlament.

Fitch Ratings prognozează că deficitul guvernamental al României se va agrava până la 8% din PIB în 2020, ca urmare a unei aşteptate scăderi a veniturilor în contextul pandemiei de COVID-19, urmând ca în 2021 să se reducă la 4,2% din PIB pe fondul revenirii activităţii economice.

Potrivit Fitch, economia României ar urma să se contracte cu 5,9% în 2020, după un avans de 4,1% în 2019, în timp ce rata şomajului ar urma să urce la 8% în 2020, de la un minim istoric de 3,9% în 2019, aceasta fiind cea mai mare creştere înregistrată vreodată într-un singur an.

La sfârşit de primăvară devenise tot mai clar că marea provocare a acestui an o reprezintă finanţarea economiei. La jumătatea lunii mai, datele de la Statistică indică un avans timid al PIB de 0,3% în primul trimestru faţă de trimestrul precedent şi de 2,4%, serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În context, ministrul Finanţelor arată că această creştere reduce foarte mult probabilitatea unei recesiuni tehnice în România în 2020. Cîţu a subliniat, totodată, că firmele private din România au răspuns foarte bine la stimulii injectaţi în economie.

El a vorbit din nou despre o revenire în V a economiei, începând din trimestrul trei, şi a subliniat, de asemenea, că este prima dată în istorie când politica fiscală şi politica monetară lucrează aproape perfect.

La sfârşitul primăverii, România accesează din nou pieţele externe, de unde atrage 3,3 miliarde de euro. Aceasta a fost cea mai mare emisiune de euroobligaţiuni lansată de un emitent suveran din zona non-euro şi a doua cea mai mare din regiunea CEE.

Potrivit Ministerului Finanţelor, tranzacţia a reprezentat cel mai mare volum de finanţare realizat de Romania într-o singură zi şi s-a bucurat de cea mai mare cerere înregistrată vreodată la o emisiune din partea investitorilor înainte de stabilirea costului final al emisiunii (cu ordine de peste 12 miliarde de euro), dar şi la închiderea tranzacţiei când nivelul cererii s-a menţinut la un nivel record, de 12 miliarde euro.

În vară, mai precis în luna iulie, România iese din nou pe pieţele internaţionale de unde împrumută 3,3 miliarde de dolari americani. Era prima tranzacţie în dolari realizată de România după 2 ani de absenţă de pe această piaţă, fiind cel mai mare volum atras de pe pieţele externe de capital în dolari americani.

"Succesul recentei tranzacţii denotă interesul investitorilor în titlurile emise de România în dolari americani, precum şi încrederea acestora în capacitatea de răspuns a ţării noastre în faţa crizei generate de pandemia COVID-19 şi în planul de relansare economic pe termen mediu al actualului Guvern. Împrumutul va fi utilizat pentru acoperirea nevoilor de finanţare în creştere, rezultate din deficitul bugetar şi volumul refinanţării datoriei publice", a declarat Florin Cîţu.

În luna august a acestui an, ministrul Finanţelor anunţă că România va evita recesiunea tehnică şi va avea o contracţie a economiei mai mică decât estimările unor instituţii internaţionale precum agenţii de rating, Comisia Europeană sau Fondul Monetar Internaţional.

Şeful de la Finanţe a reiterat că economia globală trece prin cea mai dură perioadă din ultima sută de ani, în condiţiile în care şocul suferit de toate economiile este dublu: o criză de sănătate prelungită care s-a transformat într-o criză economică. De altfel, ministrul Finanţelor a explicat că, în cazul României, jumătate din deficitul bugetar din 2020 reprezintă costul crizei economice.

Tot în august, autorităţile revizuiesc din nou în creştere ţinta de deficit pentru finalul anului, de la 6,7% din PIB, la 8,6% din PIB, iar ministrul Cîţu explică faptul că cinci puncte procentuale sunt legate direct de perioada de criză.

A doua rectificare de buget din acest an include şi nota de plată a celor două luni de primăvară în care economia a fost închisă. Comisia Naţională de Prognoză are o nouă estimare pentru evoluţia economiei în anul pandemic 2020, indicând o contracţie de 3,8%, faţă de un declin estimat iniţial la 1,8%. La rectificarea din august deficitul bugetar a crescut cu 50 de miliarde de lei faţă de bugetul adoptat în decembrie 2019.

Toamna readuce în discuţie majorarea cu 40% a pensiilor, programată pentru luna septembrie, conform legii aprobate în 2019. Însă, un raport de analiză a convergenţei "România - Zona Euro, Monitor", publicat în septembrie, pe site-ul Băncii Naţionale a României, atrăgea atenţia că majorarea punctului de pensie cu 40% ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB.

Până la finalul anului, România a scăpat cu ratingul neatins. Toate cele trei mari agenţii de rating, S&P, Moody's şi Fitch Ratings, atribuie ţării un rating "BBB minus", cel mai scăzut calificativ din categoria investment grade, toate trei ratingurile având o perspectivă negative. Toate agenţiile indică, însă, un deficit bugetar peste 9% din PIB pentru acest an, urmând ca soldul negative să se reducă gradual în următorii ani, şi o contracţie de peste 5%.

Scăderea economiei estimată de agenţiile de evaluare financiară este în linie cu ultimele cifre avansate în noiembrie de Comisia Europeană, care indică un declin de 5,2%, mai puţin sever decât estimările iniţiale. Veştile bune vin din zona investiţiilor şi a lucrărilor de construcţii, în mare parte neafectate de măsurile de izolare, după cum scrie Comisia Europeană.

În luna noiembrie, bugetul este rectificat din nou iar deficitul urcă la 9,1% din PIB, construit pe o contracţie economică de 4,2% pentru acest an.

La sfârşit de noiembrie, România iese din nou pe pieţele externe, de unde atrage 2,5 miliarde euro. Potrivit Ministerului Finanţelor, tranzacţia a marcat şi o serie de performanţe notabile în istoria emisiunilor realizate de România pe pieţele externe de capital printre care şi aceea că randamentul de 1,468% aferent tranşei de 9 ani este cel mai scăzut obţinut vreodată de România pentru o emisiune denominată în euro

Pe final de 2020, criza economică este departe de a se fi sfârşit, dar apariția vaccinului anti-COVID-19 și începerea campaniei de imunizare dă speranță că lucrurile vor reveni la normal anul viitor. În Ajunul Crăciunului, Florin Cîțu, fostul ministru de Finanțe din Guvernul Orban, care a gestionat primul an de criza pandemică, a devenit premierul României. O Românie în derivă în ape tulburi, pe care trebuie să o redreseze și să o întoarcă din drumul către naufragiu.